Sub cupola de neam și limbă, la Cernăuți a fost cinstită memoria Poetului național al românilor, Mihai Eminescu. La Cernăuți sunt mai multe locuri care ne amintesc de aflarea în capitala Bucovinei a lui Mihai Eminescu, însă, de obicei, sunt alese trei locații principale: curtea casei profesorului său iubit, Aron Pumnul, unde a stat la gazdă învățăcelul Mihăiță Eminovici, monumentul tânărului Mihai Eminescu din apropierea fostului Gimnaziu german, unde acesta a învățat, precum și Palatul Național al Românilor, care în secolul XIX a servit ca sediu al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. La bustul lui Mihai Eminescu din curtea casei lui Aron Pumnul au depus flori și au rostit mici alocuțiuni despre actualitatea operei poetice eminesciene și însemnătatea ei pentru neamul românesc din Bucovina Elena Tărâțeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, exponatele căruia se păstrează deocamdată în fondurile Muzeului Etnografic Regional, până la inaugurarea în casa refăcută a lui Aron Pumnul a Muzeului „Mihai Eminescu”, Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, Cristina Paladian, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene, profesorul de la Dorohoi, România, Vasile Adăscăliței, Maria Toacă, scriitoare, președinta Societății „Doamnele Române”, Vasile Bâcu, poet, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, Dorin Misichevici, profesor la Liceul nr. 1 din Ciudei.
La monumentul lui Mihai Eminescu din centrul Cernăuțiului s-a adunat mai multă lume. În sunetele cântecelor pe versuri eminesciene, interpretate de Corul „Dragoș Vodă”, au depus flori reprezentanții Consiliului Regional și ai Administrației Militare Regionale, Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, lideri și reprezentanți ai societăților național-culturale ale românilor din regiunea Cernăuți, ai unor instituții de învățământ, oaspeți din România.
Evenimentul a continuat la Palatul Național al Românilor, unde au fost prezentate comunicări, au răsunat cântece pe versurile poetului nostru nepereche.
Publicația „Libertatea Cuvântului” va reveni la tema dată cu un articol mai amplu.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com