Căpșuna de grădină este o specie hibridă din genul Fragaria, răspândită în toată lumea. Fructul este apreciat și recunoscut pentru aroma sa caracteristică, pentru culoarea roșu aprins, pentru textura suculentă și pentru dulceața sa. Fie proaspete, fie în gem, suc, plăcinte, înghețată, sau prăjituri, căpșunile sunt unele dintre cele mai iubite fructe.
Istoria căpșunilor în jurul lumii. Francezii au început să aducă în grădinile lor căpșunul de pădure încă din secolul XIV. Căpșunul de grădină pe care îl cunoaștem astăzi a fost crescut pentru prima dată în regiunea franceză Bretagne, pe la 1750. Planta provine din încrucișarea speciei Fragaria Virginiana, din estul Americii de Nord, cu Fragaria Chilensis, care a fost adusă din Chile în 1714. Americanii nativi au mâncat căpșuni cu mult înainte de sosirea coloniștilor europeni. Ca prim fruct al verii, căpșunile erau o delicatesă, consumate proaspăt culese sau coapte în pâine de porumb.
Vechii romani credeau despre căpșuni că au puteri medicinale. Le-au folosit pentru a trata totul, de la depresie, la leșin, la febră, pietre la rinichi, respirație urât mirositoare și dureri de gât.
Belgia are un muzeu dedicat căpșunilor. În magazinul de cadouri de la Musée de la Fraise (Muzeul căpșunilor), se poate cumpăra de la gem de căpșuni până la bere cu căpșuni.
În Franța, unde se crede că sunt afrodisiace, căpșunele sunt servite celor proaspăt căsătoriți la micul dejun tradițional de nuntă sub formă de supă dulce cremoasă.
Care sunt beneficiile nutritive ale căpșunilor? Căpșunile au numeroase beneficii pentru sănătate. Ele conțin magneziu, mangan, acid folic, vitaminele C, B6 și K, au un nivel ridicat de antioxidanți, fibre și polifenoli. Acestea sunt, toate, substanțe nutritive esențiale care susțin funcționarea zilnică a organismului. Totodată, au puține calorii, așa că pot fi o gustare sănătoasă și aromată.
* Căpșunile și sistemul imunitar. Fiind o excelentă sursă de vitamina C, consumate în stare proaspătă, căpșunele au proprietăţi clare de stimulare a imunităţii organismului, fiind în acelaşi timp un antioxidant eficient.
* Căpșunile întăresc rezistența organismului față de îmbolnăvirile de cancer. Antioxidanţii conținuți de căpșuni sunt luteina, zeaxantina şi acidul elagic, unul dintre micronutrienții cei mai valoroși conținuți de fructe și legume. Potrivit unui studiu NCBI, acidul elagic, conținut în cantități importante de căpșunele de cultură, are un efect anticancerogenic însemnat.
* Ajută la menținerea sănătății pielii. Vitamina C, care se găsește în aceste fructe în cantități mari, ajută organismul să producă colagen iar acesta este esențial pentru păstrarea elasticităţii pielii. Practic, consumul de căpșune ne ajută să avem un ten frumos și fără riduri pentru o lungă perioadă de timp
* Ajută la scăderea nivelului de colesterol. Consumul de căpșuni contribuie la reducerea grăsimilor/colesterolului din sânge. În cantităţi mari, colesterolul se poate depune pe vasele sangvine, cauzând mari probleme de sănătate (hipertensiune, probleme cardiace și cerebrale etc).
* Consumul de căpșune ajută la menţinerea sănătății ochilor. Fiind atât de bogate în antioxidanți, consumul de căpşune previne apariţia cataractei. Pe de altă parte, vitaminele conținute de acestea ne protejează împotriva radiaţiilor solare nociv
* Căpșunile sunt indicate și pentru diabetici. Acidul elagic ca polifenol s-a dovedit promițător în a ajuta la gestionarea unora dintre efectele diabetului de tip 2. În special, acesta reglează nivelul zahărului din sânge.
* Contribuie la reducerea inflamaţiilor. Studii recente indică faptul că, prin consumul a 250 de grame sau mai multe căpșune pe săptămână, se poate reduce proteina-C reactivă a corpului. Aceasta este legată de inflamația care însoțește artrita și bolile de inimă. Căpșunile sunt, de asemenea, bogate în antocianină și acid folic. De asemenea, sunt utile pentru pierderea în greutate și pot ajuta la prevenirea multor boli.
Deși majoritatea dintre noi ne putem bucura de căpșuni fără probleme, acestea sunt un alergen obișnuit, mai ales pentru copiii mici. Dacă aveți alergii la polenul de mesteacăn, este mai probabil să dezvoltați o alergie alimentară secundară şi la căpșuni. Căpșunile conțin, de asemenea, goitrogeni, compuși care pot interfera cu funcția tiroidiană, astfel încât cei cu afecțiuni tiroidiene ar trebui să-și minimizeze aportul. (SanoVita.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com