Temperaturile ridicate sunt un pericol real pentru sănătate. Tot mai frecvente în ultimii ani, valurile de căldură generează un risc major pentru persoanele cu afecțiuni cronice, care devin și mai vulnerabile în fața bolii de care suferă. Cardiacii, diabeticii sau astmaticii sunt doar o parte dintre bolnavii care pot ajunge la camera de gardă în urma expunerii la temperaturi extreme.
Specialiștii avertizează că temperaturile extreme sunt greu de suportat mai ales pentru persoanele care suferă de boli cronice. Cercetătorii au studiat efectele valurilor de căldură asupra pacienților cronici și au constatat că în cazul acestora, inima, rinichii și sistemul nervos nu funcționează mereu la capacitate normală, ceea ce îi face mai vulnerabili la epuizare. Specialiştii compară efectul caniculei cu situația în care „i-ai pune o greutate în mâini unei persoane care deja se străduiește să înoate”.
Printre bolile care se pot agrava cel mai mult în timpul caniculei se numără afecțiunile cardiovasculare și diabetul. În cazul cardiacilor, inima este nevoită să pompeze mai mult sânge pentru ca organismul să se răcorească, ceea ce crește riscul de infarct sau accident vascular cerebral. În plus, pacienții care iau diuretice se pot deshidrata mai ușor. În cazul diabeticilor, căldura poate destabiliza glicemia, cu fluctuații în ambele direcții, motiv pentru care aceștia sunt sfătuiți să își monitorizeze mai des valorile.
Canicula afectează și persoanele cu afecțiuni respiratorii, precum astmul sau bronhopneumopatia obstructivă cronică. Aerul fierbinte, umiditatea ridicată și poluarea pot îngusta căile respiratorii, iar pacienții ajung mai greu să respire normal. Din acest motiv, unii au nevoie de îngrijiri medicale.
Pacienții cu artrită pot resimți dureri mai mari în perioadele caniculare. Căldura și umiditatea pot amplifica inflamația din organism, ceea ce duce la articulații mai dureroase și inflamate. În cazul celor care suferă de gută, deshidratarea poate concentra acidul uric, favorizând formarea cristalelor în articulații și apariția unor dureri severe.
Temperaturile ridicate pot crea probleme și pacienților cu pietre la rinichi sau boală cronică de rinichi. Pierderea de lichide duce la o urină mai concentrată, iar mineralele se pot acumula mai ușor, favorizând mărirea pietrelor deja existente sau blocarea canalelor urinare. În cazul bolii cronice de rinichi, organismul direcționează mai mult sânge către piele pentru răcire, iar organele interne, inclusiv rinichii, pot fi puse sub presiune.
Specialiștii atrag atenția și asupra pacienților cu boli autoimune. Deși cercetările sunt încă la început, unele date arată că persoanele cu lupus pot avea iritații mai severe în timpul valurilor de căldură. Stresul termic poate accentua inflamația, iar expunerea la soare poate agrava problemele cutanate, mai ales în cazul celor cu fotosensibilitate.
Canicula poate influența și migrenele, anxietatea sau depresia. Variațiile de temperatură și presiune atmosferică pot fi asociate cu dureri de cap mai intense, iar nopțile sufocante, lipsa somnului și trezirile repetate pot agrava stările de anxietate sau depresie.
Deshidratarea. Deshidratarea reprezintă o stare în care corpul pierde mai multe lichide decât consumă, ceea ce duce la o scădere a cantității de apă din organism. Efectele deshidratării pot fi variate și pot afecta atât starea de sănătate, cât și funcționarea normală a organismului. Iată câteva dintre cele mai frecvente efecte ale deshidratării: • Oboseală și slăbiciune: Lipsa apei poate duce la scăderea nivelului de energie, simptome de oboseală și scăderea capacității de concentrare. • Gura uscată și sete intensă: Senzația de gură uscată și setea sunt printre primele semne ale deshidratării și reprezintă modul în care organismul încearcă să atragă atenția asupra necesității de a consuma mai multă apă. • Amețeli și confuzie: Deshidratarea poate afecta fluxul sanguin către creier, ceea ce poate duce la simptome precum amețeli și dificultăți de concentrare. • Scăderea performanței fizice: Atunci când organismul nu are suficientă apă, capacitatea fizică poate fi afectată, iar performanța sportivă poate scădea. • Probleme digestive: Lipsa apei poate afecta procesele digestive și poate duce la constipație. • Tahicardie și tensiune arterială scăzută: Deshidratarea poate duce la scăderea volumului de sânge circulant, ceea ce poate cauza creșterea frecvenței cardiace și scăderea tensiunii arteriale. • Piele uscată și iritații: Lipsa apei poate face ca pielea să devină uscată, iritată și să prezinte senzație de mâncărime. • Dificultăți de termoreglare: Apa joacă un rol important în menținerea temperaturii corpului. Deshidratarea poate afecta capacitatea corpului de a se răci, ceea ce poate duce la supraîncălzire și insolație în cazurile severe.
Pentru a face față caniculei și pentru a minimiza riscurile asociate, este important să se ia măsuri de prevenire, cum ar fi evitarea expunerii prelungite la soare în timpul zilei, hidratarea corespunzătoare, evitarea activităților fizice intense în orele de vârf ale căldurii. Pacienții cronici sunt îndemnați să țină legătura cu medicul curant în perioadele cu temperaturi extreme. (TV8.md)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com