Pentru bolile cardiovasculare, tratamentele pe bază de plante sunt folosite în cazul pacienților cu insuficiență cardiacă congestivă, hipertensiune sistolică, angină pectorală, ateroscleroză, insuficiență cerebrală, insuficiență venoasă și aritmie.
O gamă variată de extracte din plante a fost folosită în medicina tradițională de-a lungul secolelor, iar unele dintre aceste remedii au fost adoptate în medicina convențională. Mai jos prezentăm acele plante și remedii pentru care există dovezi științifice care susțin valoarea acestora în prevenția sau tratamentul afecțiunilor cardiovasculare.
Păducelul. Păducelul include multe specii despre care se crede că ar fi extrem de valoroase în tratarea afecțiunilor cardiovasculare, în special angina, insuficiența cardiacă și hiperlipidemia. Frunzele, florile și fructele speciilor de păducel conțin cantități diverse dintr-un număr mare de substanțe active, cum ar fi procianidine, flavonoide și catehine. În medicina tradițională chineză, fructul de păducel este folosit inclusiv pentru scăderea colesterolului și pentru scăderea tensiunii arteriale.
Usturoiul. Usturoiul a fost valorificat, de-a lungul secolelor, pentru proprietățile sale medicinale. Ca plantă medicinală, el a fost studiat mai îndeaproape în comparație cu multe alte ierburi și remedii. Cercetările se axează pe usturoi, ca aliat în prevenirea aterosclerozei. Cercetările au descoperit multiple efecte cardiovasculare benefice, printre care și faptul că usturoiul reduce tensiunea arterială, inhibă agregarea plachetară, scade nivelul colesterolului, scade nivelul trigliceridelor și asigură protecția proprietăților elastice ale aortei.
Salvia chinezească. Rădăcina uscată a acestei plante este folosită la scară largă în China pentru tratamentul anginei pectorale, hiperlipidemiei și accidentului vascular cerebral ischemic acut. Salvia chinezească are o gamă largă de potențiale efecte benefice, inclusiv faptul că îmbunătățește microcirculația, cauzează vasodilatația la nivel coronarian, inhibă agregarea plachetară și protejează împotriva ischemiei miocardice. Salvia chinezească este folosită ca atare sau în combinație cu alte ingrediente pe bază de plante pentru pacienții cu boală arterială coronariană și alte afecțiuni cardiovasculare.
Ginkgo biloba. Speciile acestui arbore Ginkgo există pe pământ de milioane de ani. Extractul de Ginkgo biloba conține flavonoide care scad permeabilitatea și fragilitatea capilară și care scad rezistența vasculară. Aceste substanțe au și alte proprietăți benefice care ajută la îmbunătățirea circulației sângelui, fără să afecteze presiunea sângelui. Există unele dovezi care susțin folosirea extractului de Ginkgo biloba în tratarea insuficienței cerebrale și simptomelor acesteia (vertij, pierderi de memorie).
Ginsengul. Acesta a fost studiat extensiv, pentru a se vedea pentru ce fel de afecțiuni poate fi folosit. În medicina tradițională chineză, ginsengul este folosit pentru hemostază și în tratamentul pacienților cu angină și cu boala arterială coronariană (numită și cardiopatie ischemică). Modul în care acționează poate fi asemănător cu cel al antagoniștilor canalelor de calciu în țesuturile vasculare, care poate rezulta într-o reducere a tensiunii arteriale. Studiile făcute sugerează că ginsengul ar putea fi folosit și în tratarea anginei.
Țelina rădăcină. Țelina poate fi și ea utilă în tratarea afecțiunilor cardiovasculare. Extractele de țelină reduc tensiunea arterială în cazul animalelor hipertensive. Important de reținut este că extractele și constituenții din țelină, după cum au raportat studiile, scad tensiunea arterială la oameni.
Șofranul. Șofranul este folosit și în medicina naturistă, nu doar ca ingredient în preparatele culinare. Mai multe studii raportează că folosirea șofranului are beneficii antihipertensive. Tabletele pe bază de șofran, administrate pe o perioadă de 7 zile, au putut să reducă semnificativ presiunea sistolică și tensiunea arterială medie, în cazul oamenilor sănătoși.
Micronutrienții esențiali și bolile de inimă. Deși s-a dovedit de mult timp că vitamina D, acidul ascorbic și vitamina B12 reprezintă cheia pentru tratarea rahitismului, a scorbutului și, respectiv, a anemiei pernicioase, este mai puțin acceptat faptul că există stări de deficiență subclinică pentru aceste substanțe esențiale și pentru alte substanțe esențiale care pot fi folosite în cazul bolilor cardiovasculare. Numai atunci când există o stare de carență, administrarea suplimentului adecvat atinge rezultatul terapeutic dorit pentru tratarea sau prevenirea bolii în cauză. Suplimentele administrate în stări de carență nu ar trebui, în general, să fie administrate pe termen nelimitat, cu excepția cazului în care problema este legată de o boală de bază nemodificabilă sau de un factor de mediu. (DOC.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com