La 3 iulie 1456 Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș participă în campania antiotomană din Serbia. În 20 august 1456, Vlad Țepeș a urcat pentru a doua oară pe tron, de această dată cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara, care pregătea cruciada antiotomană de la Belgrad. Încă de prin 1452 Vlad era ținut de Iancu în sudul Transilvaniei ca element de presiune asupra domnitorului Vladislav al II-lea. Momentul mult așteptat a venit cu ocazia conflictului deschis cu turcii, deoarece Iancu dorea să își asigure flancul estic, încredințând lui Vlad Țepeș apărarea sudului Transilvaniei pe timpul campaniei antiotomane din Serbia.
La 3 iulie 1460 Ștefan cel Mare a confirmat negustorilor lioveni privilegiul comercial din 1434. Privilegiul mare (inițial), primit anterior de la domnul Moldovei, Ștefan al II-lea în 1434, a fost confirmat printr-un hrisov acordat după ce „ne-am sfătuit cu toți boierii noștri”, cuprinzând și stipulații protecționiste pentru negustorii autohtoni. A fost reconfirmat la 25 ianuarie 1462.
În ziua de 3 iulie 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris” (pe temeiul plebiscitului din 23-26 mai 1864, prin care românii se pronunţaseră asupra unei Constituţii „sui generis”, numită atunci statut). Adoptat după „lovitura de stat” a lui Cuza, a fost în fapt prima Constituţie a României. A fost în vigoare până la adoptarea Constituţiei din 1866. Această reformă constituţională a permis înfăptuirea reformei agrare prin care ţăranii clăcaşi erau eliberaţi de obligaţiile faţă de boieri şi erau împroprietăriţi cu pământ. A fost o reformă fundamentală pentru modernizarea tânărului stat român şi, cu toate că a avut numeroase lipsuri, a rupt legăturile cu economia şi societatea de tip feudal.
La 3 iulie 1942, în satul Cenuşa, Soroca, s-a născut Titus Ştirbu, poet din Republica Moldova. Studii la Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova (1959-1964). Redactor la Televiziunea Moldovenească (1966-1976) şi la Societatea „Prietenii Cărţii” (1977-1983); consilier şi secretar la Uniunea Scriitorilor (1984-1991); redactor la Departamentul pentru Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi (1991-1995) şi la Departamentul Relaţii Interetnice (1999-2001). Debutează editorial cu placheta pentru copii „Satelitul” (1973). A semnat volumele „Lădiţa cu cireşe” (1975), „Lenea-i cucoană prinsă-n capcană” (1983), „Casă din cuvinte” (1984), „Omul casă-şi construieşte” (1986), „Târgul din poiană” (1996), „Vai, ce litere ghiduşe” (1999, Diploma Salonului Internaţional de Carte pentru Copii, Chișinău − 2000) − toate adresate cititorului de la grădiniţă şi din clasele primare. „Târgul din poiană” se înscrie printre paginile lui cele mai reuşite despre şi pentru copii».
La 3 iulie în anul 1959 în comuna Opaci, Căuşeni, Republica Moldova, s-a născut Zinaida Bolboceanu, interpretă de muzică populară. În anii 1966-1970 a urmat școala primară din comuna Opaci, în 1970-1975 –Şcoala Republicană de Arte Plastice pentru copii. În anii 1975-1980 a studiat la Colegiul Republican de Arte Plastice, la catedra pictura şi pedagogie; în anii 1986-1991 și-a făcut studiile la Conservatorul de Stat din Moldova, catedra de folclor, secţia canto-popular şi pedagogie. După absolvirea Conservatorului activează în calitatea de lector la catedra de folclor la Conservatorul de Stat din Moldova până în anul 1994. Din anul 1970 până la 1979 este solista corului popular de copii „Ciocârlia”, concomitent a Ansamblului folcloric „Mărţişor” din Chișinău.
Lucrează cu Ansamblul folcloric „Țărăncuţa” (1987-1994); cu orchestra „Busuioc Moldovenesc” (1989-1997); cu Teatrul Etnofolcloric „Ion Creangă” (1993-1995); la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală în calitatea de colaborator ştiinţific (1997-2001). A fost fondator şi director artistic în grupul folcloric „Etnos” (1995-2001); participă la realizarea filmului muzical „Ethnos” la TVM (1996). Din 2007 pregăteşte şi lansează tinere talente care practică arta vocală populară. Din 2006 până prezent este solistă în Ansamblul folcloric „Busuiocul” (România).
Evenimente istorice din ziua de 3 iulie:
324: Bătălia de la Adrianopole: împăratul roman Constantin I cel Mare îl înfrânge pe bizantinul Licinius, care fuge din Bizanț. El încearcă să-și refacă flota distrusă de Crispus, fiul lui Constantin, dar este prins de acesta, făcut prizonier și, în cele din urmă, executat la Salonic.
1885: Emigranții ucraineni au înființat în SUA societatea de ajutor reciproc „Frăția Sf. Nicolae”.
1886: Este dezvăluit oficial „Benz Patent Motorwagen”, privit ca primul automobil. Carl Benz a construit primul său motor staționar pe benzină, cu un singur cilindru și doi timpi, care a funcționat pentru prima dată în noaptea de Revelion din 1879.
1941: Al Doilea Război Mondial: Stalin anunță oficial planul pe perioada verii pentru combaterea invaziei germane. Planul era iluzoriu: armata sovietică nu avea armamentul necesar ca să-l poată contrapune celui german, nu avea nici strategi și tacticieni la nivelul inamicului. Avea numai carne de tun, cu care s-a apărat până când germanii au ajuns în Caucaz și pe malul Volgăi. Soarta războiului a început să se întoarcă numai atunci când, conform înțelegerilor, a început să sosească în Uniunea Sovietică tehnică de luptă anglo-americană performantă, transmisă – ce curaj! – peste ghețurile veșnice polare, prin portul Murmansk de la Marea Albă.
1942: După 250 de zile de lupte crâncene, la ordinul Comandamentului Suprem, trupele sovietice au părăsit Sevastopolul.
1944: Al Doilea Război Mondial: orașul Minsk, capitala RSS Belarus, este eliberat de sub controlul nazist de trupele sovietice în timpul Operațiunii Bagration.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com