În prima zi a lui august, pe teritoriul Muzeului de Arhitectură Populară din Cernăuți a avut loc sărbătoarea muncii – sărbătoarea primului snop. Ea a purtat titlul biblic „Pâinea noastră cea de toate zilele”.
Spicele pârguite, cântecele ce proslăvesc munca agrară și mirosul de pâine proaspăt coaptă au creat atmosfera sărbătorii etnografice „Pâinea noastră cea de toate zilele…”, care s-a desfășurat la Muzeul Regional de Arhitectură Populară și Trai din Cernăuți. Oaspeților li s-a arătat cum, cu mai bine de o sută de ani în urmă, se cultiva și se recolta grâul în Bucovina.
Pe teritoriul muzeului se află o parcelă cu grâu, pârguit deja sub razele dogorâtoare ale soarelui. Procesele secerișului au fost înscenate de colective artistice din regiune. Înainte de începerea lucrărilor, după cum prevede vechea tradiție, un preot i-a binecuvântat pe secerători și a stropit ogorul de grâu cu agheasmă. După rugăciune, cosașii s-au pus pe treabă.
Primul snop de grâu a fost secerat de poeta Vira Kitaigorodska, iar prima brazdă a fost trasă de chirurgul Oleksandr Voroniuk. Cosașii au așternut holda în brazde, iar femeile le-au au adunat în snopi și i-au așezat în clăi. De rând cu cei în vârstă au muncit pe miriștea proaspătă copii din Ansamblul „Izvorașul” din Ropcea. Au fost folosite numai uneltele vechi, nelipsite în gospodăriile bucovinenilor de la începutul secolului trecut.
Snopii de grâu au fost treierați cu ajutorul îmblăciului. Cum se mânuiește acest obiect a demonstrat Ivan Gonciar, în etate de 87 de ani. Participanții la sărbătoare au fot serviți cu pâine caldă din cuptor și cu miere din anul acesta. Pâinea a fost coaptă de gospodina Svetlana Bușina din Dinăuți. După cum a menționat Ivan Pilat, directorul Muzeului de Arhitectură Populară, doamna Svetlana este invitată și la alte evenimente. În ajunul Paștelui din anul curent, ea a ținut aici master-class de coacere a păscuțelor.
Atmosfera de sărbătoare a fost creată și de evoluările artiștilor amatori. La spectacol au participat și trei colective românești din regiune: „Izvorașul” din Ropcea, „Mărțișor” din Marșinți și „Vatra” din Noua Suliță. Pe parcursul zilei, pe teritoriul muzeului au evoluat colective folclorice din diferite colțuri ale regiunii.
Laitmotivul sărbătorii a fost următorul: boabele de grâu simbolizează binele, iar pâinea – viața.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com