Au murit în chinuri ca adevărați martiri, nu au avut la căpătâi o lumânare aprinsă, dar până la ultima suflare s-a păstrat în sufletul lor lumina credinței creștine. Nu se știe unde le sunt mormintele, aceste locuri n-au fost însemnate cu cruci… Acesta a fost sfârșitul tragic al miilor de bucovineni și basarabeni, ridicați de la vatră de copoii regimului totalitar sovietic și duși în siberiile de gheață, în taberele de muncă de la Onega. Un astfel de destin au avut și circa o sută de români din suburbia Roșa a Cernăuțiului. Foarte puțini dintre cei deportați au avut norocul să-și revadă baștina și rudele după teroarea roșie din GULAG-uri.
De la finele anilor 80 – începutul anilor 90 ai secolului trecut, când tema deportărilor în masă a devenit una deschisă, iar materialele din fondurile secrete ale arhivelor – accesibile, în regiunea noastră a fost creată Societatea „Golgota”, menită să apere drepturile și interesele victimelor regimului totalitar. Primele mari realizări ale aceste societăți a fost ridicarea crucilor-simbol în multe localități românești din ținutul nostru întru veșnica pomenire a conaționalilor care au rămas să-și doarmă somnul de veci în pământ străin și la capăt de lume. Astfel li s-au întors doar numele acasă, în locul veșnicii pomeniri…
Românii din suburbia Roșa au dorit să ridice o astfel de cruce în curtea Bisericii cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, acolo unde vin duminica și în zile de sărbătoare să se roage în fața altarului. Cu susținerea Societății „Golgota” ei au realizat acest lucru în octombrie 1992. Și de atunci, an de an, enoriașii și activiștii societăților național-culturale românești se adună aici pentru a cinsti memoria victimelor deportărilor. Cu câțiva ani în urmă, de asemenea cu contribuția Societății „Golgota” și a președintelui ei, Vasile Rauț, precum și a unor gospodari din suburbie, a fost înlocuită crucea, iar pe plăcile de granit au fost incrustate și alte nume, fiind precizate. De aceasta s-a preocupat regretata președintă a filialei de la Roșa a Societății „Golgota”, Maria Timcu.
Anul acesta comemorarea victimelor regimului totalitar a avut loc în ziua de 4 octombrie. Parastasul a fost oficiat de părintele-paroh Ioan Blaga, ajutat de părintele Mihai Ștefaniuc. În fața enoriașilor adunați lângă crucea-simbol au luat cuvântul Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, Vasile Rauț, președintele Societății „Golgota” din Ucraina, scriitoarea Maria Toacă, ea prezentând și o nouă carte despre „golgota” neamului românesc din nordul Bucovinei, inclusiv din suburbia Roșa, Elena Tărâțeanu, directoarea Muzeului „M. Eminescu”, care urmează să fie deschis în Casa lui Aron Pumnul, părintele Mihai Ștefaniuc, care a relatat că numele străbunicului său a fost trecut în lista celor care au fost deportați, Vasile Carlașciuc, jurnalist, care a amintit că în suburbia Roșa a fost o biserică și mai veche, din lemn, sfințită în 1768. Urmele ei s-au păstrat și în zilele noastre.
Se vor păstra din generație în generație amintirile despre locuitorii din suburbie, care au fost deportați neavând nici o vină, care s-au nevoit în infernul sovietic, dar nu s-au dezis de credința strămoșească.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com