La Filarmonica Regională din Cernăuți a avut loc un concert dedicat împlinirii a 60 de ani a Formației vocali-instrumentale „Smericika” Pe scenă s-au reunit interpreți de diferite generații, iar foștii membri ai colectivului au împărtășit amintiri din vremurile în care estrada ucraineană abia se forma, scrie C4.
„Smericika” a devenit mult mai mult decât un simplu colectiv muzical. Într-o perioadă în care cultura ucraineană era în mod activ marginalizată, cântecele ei răsunau în toată țara. Iar alături de ele – motive bucovinene, aranjamente deosebite și voci care sunt recunoscute și astăzi.
La concertul aniversar, interpreții au prezentat piese cunoscute ale colectivului în aranjamente noi, iar între numerele muzicale, spectatorii au putut asculta relatările celor care au urcat ei înșiși pe scenă, în trecut, ca membri ai Formației vocal-instrumentale „Smericika”.
„Cu cât mai mult te adâncești în istorie și afli mai multe despre acei oameni, cu atât mai mult de convingi de simplitatea și de geniul acelor artiști. Tocmai membrii acestui colectiv au pus bazele patriotismului cultural, pentru ca toată lumea să audă ce înseamnă Ucraina și ce înseamnă cântecul ucrainean. Cel mai important este că totul se petrecea păstrând specificul nostru bucovinean”, a accentuat Ivan Petrusiak, directorul artistic principal al Filarmonicii Regionale din Cernăuți.
Pentru cei care au făcut parte din colectiv, acest concert este și o reîntâlnire cu propria tinerețe. Printre oaspeți s-a numărat Maria Isak, prima solistă a FVI „Smericika”. Ea spune că a-și aminti de colegii cu care a împărțit cândva scena este în același timp o bucurie și o durere: „Am sentimente diferite. Sentimentul de tristețe că mulți dintre colegi nu mai sunt printre noi, așa a fost soarta. Și sentimentul de bucurie că i-am cunoscut pe acești oameni, pe aceste fete și băieți, că am avut ocazia să comunic cu ei, să cânt împreună cu ei”.
Maria Isak explică fenomenul FVI „Smericika” prin combinația dintre momentul potrivit și locul potrivit. Tinerii căutau comunicare în casele de cultură, iar Bucovina oferea muzicii o sonoritate proprie.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com