Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir, inspirator şi model de urmat pentru credincioşi. Obiceiuri și tradiții populare

000 Azi Dumitru

Astăzi, creștinii ortodocși îl cinstesc, pe stil vechi, pe Sfântul Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de Mir, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai Bisericii Ortodoxe. Sărbătoarea este prilej de rugăciune și recunoștință pentru ajutorul oferit în momentele grele ale vieții.

Sfântul Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de Mir a trăit la sfârşitul secolului III, în vremuri nefaste pentru creştinii care erau forţaţi să renunţe la religia lor, dar părinţii lui, cu toate riscurile, au ales să îşi crească copilul în această credinţă.  După moartea lor, Dumitru a fost ales prefect al Thesalonicului, dar pentru că era un înfocat propovăduitor al valorilor spirituale creştine, împăratul Maximilian a dispus arestarea şi întemniţarea lui şi o mai mare prigoană a creştinilor.

Nestor, un creştin convertit de Dimitrie, a fost pus să lupte în arenă cu barbarul Lie, gladiatorul favorit al lui Maximilian, temut de toţi adversarii pentru impresionanta sa statură şi ferocitate. Creştinul Nestor a primit binecuvântarea înainte de a intra în arenă. Lupta s-a încheiat cu victoria creştinului şi uciderea barbarului, spre disperarea împăratului care a ordonat imediat uciderea lui şi a lui Dumitru. În timp ce se ruga în temniţă, tânărul Dumitru a fost ucis, dar în jurul moaştelor sale au continuat miracolele.

După mai mult de o sută de ani de la martiriul mucenicului Dumitru, prefectul Leonţiu al Illiricului a dorit să ridice în cinstea lui pe locul micului lăcaş de cult zidit deasupra mormântului o biserică mai mare. Moaştele Sfântului Dumitru au fost găsite întregi, iar din ele a izvorât mir care a umplut toată cetatea de mireasmă. Leonţiu a ridicat în acel loc o biserică în care a fost pusă racla cu osemintele sfântului, pentru a fi cinstite de credincioşi. Moaştele Sfântului se află în Biserica Sf. Dimitrie din Salonic, ridicată pe locul unde a fost martirizat bravul oştean greco-roman şi creştin.

Tradiţii populare de Sâmedru, patronul iernii pastorale

Se crede că împreună cu Sfântul Gheorghe, Sâmedru împarte anul pastoral în două anotimpuri simetrice: vara şi iarna.  Tradiţia spune că Dumnezeu le-a încredinţat celor doi sfinţi-fraţi cheile vremii. Sfântul Gheorghe deschide vara, iar Sfântul Dumitru închide vremea caldă.

În tradiția populară, ziua Sfântului Dumitru marchează trecerea la iarnă. Se spune că Sfântul „încuie” pământul. Credincioșii merg la biserică pentru a se ruga și a aprinde lumânări, cerând binecuvântare și sănătate. În multe localități este sărbătorit hramul. Oamenii se adună pentru a participa la slujbe religioase și la evenimentele festive organizate cu această ocazie.

Sfântul Dumitru este cunoscut ca protector al celor aflați în nevoie, iar rugăciunile către el sunt considerate a fi de mare ajutor, mai ales în vremuri de încercare. Toamna, de Sâmedru, este ziua soroacelor. Ciobanii coboară de la munte şi lasă oile în gospodăriile stăpânilor lor, se încasează dobânzi, se achită datorii, se închiriază case şi pământuri, se fac tot felul de astfel de neguţătorii şi toată lumea se pregăteşte pentru iarnă.

Aşa cum s-a înţeles cu Sfântul Gheorghe, Sfântul Dumitru trebuie să desfrunzească pădurea şi să-i adune pe toţi gospodarii de la muncile câmpului la ziua recoltei ca să se bucure de roadele acumulate.

Bucuria recoltei este marcată prin Focul de Sâmedru, obicei păgân cu multe variante locale. Se aprind focuri rituale fie într-o poiană de la marginea satului, unde se adună lumea în jurul unui rug imens, la răscruce de drumuri importante. După ce focul se stinge fiecare ia acasă câte un tăciune, căci se crede că dacă sunt aruncaţi în livadă, cărbunii vor face ca pomii să fie sănătoşi şi să rodească şi în primăvara viitoare. În această zi femeile dăruiesc copiilor covrigi, mere, nuci sau fructe uscate.

Credinţe şi obiceiuri despre această divinitate agrară precreştină sunt atestate în special în zonele crescătorilor de animale. Sâmedru concentra acte rituale de fertilitate, purificare, era data când se făceau pronosticuri pentru iarna ce urma să înceapă. Tradiţional, ciobanii aruncau în mijlocul oilor un cojoc ca să afle cum va fi vremea: rea, dacă pe cojoc se aşeza o oaie neagră, şi bună, dacă oaia este albă.

În ziua de Sfântul Dumitru, pe stil nou sau pe stil vechi, foarte mulţi români îşi sărbătoresc onomastica. La mulți ani tuturor celor care poartă numele Dumitru, Dimitrie, Dumitrache, Dumitra, Dumitrița, Mitra, Dumitrica, Dumitrana  şi alte derivate.

Sfântul Dumitru este cunoscut ca protector al celor aflați în nevoie, iar rugăciunile către el sunt considerate a fi de mare ajutor, mai ales în aceste vremuri de încercare.(Adevărul.ro; Moldova1.md )

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Добавить комментарий