La Centrul Regional de Formare Continuă din Cernăuți a avut loc masa rotundă de încheiere a Programului „De la evaluările de expert la elaborarea politicilor de combatere a dezinformării în zona limitrofă ucraineano-româno-moldavă”. Programul este susținut de Fondul „Hanns Seidel” în Ucraina. În discuție au fost propuse două teme: „Dezinformarea ca armă de exterminare în masă în condițiile războiului ruso-ucrainean” și „Împreună sau alături? A descoperi, a verifica, a combate operațiunile speciale informativ-psihologice ruse”. Ședința la masa rotundă a fost moderată de Mykola Iarmystyi, directorul Centrului Regional de Formare Continuă Cernăuți.
În deschidere, Iana Melnyciuk, șefa Secției de monitorizare a învățământului și comunicației din cadrul Centrului, a făcut o totalizare a activității desfășurate privind realizarea acestui program. Cu un mesaj de salut s-a adresat participanților Myhailo Pavliuk, vicepreședintele Consiliului Regional Cernăuți. El a accentuat că în societatea ucraineană se observă o creștere a neîncrederii nu atât față de unii politicieni concreți, cât față de instituțiile statului. Misiunea constă în ceea ce spunem societății: prin informații veridice și prin combaterea informațiilor false.
În comunicarea sa Natalia Neceaieva-Iuriiciuk, docent la Catedra de Politologie și Administrare de Stat a Universității cernăuțene, antrenoare în cadrul proiectului, s-a referit la unele momente de risc, care reies din statutul limitrof al regiunii Cernăuți. Unul dintre acestea este cel referitor la nivelul religios. Or, chestiunile ce țin de confesie privește în mod direct identitatea persoanei. De asemenea, pot tensiona situația din societate chestiunile privind limba. Aceste chestiuni sunt foarte sensibile și cer o atitudine delicată. Nimeni nu are dreptul să-l limiteze pe om în privința folosirii limbii lui materne și în privința libertății de conștiință și de religie.
În triunghiul Ucraina-România-Moldova se cere o verificare minuțioasă a datelor pentru a crea un scut comun împotriva dezinformării. „Sperăm, că oamenii de știință din Ucraina și România se vor apuca, în cele din urmă, să alcătuiască în comun un manual al istoriei Bucovinei”, a conchis docentul Natalia Neceaieva-Iuriiciuk.
Conducătorul proiectului, Serghei Hacman, director-adjunct al Centrului Regional de Formare Continuă din Cernăuți, a citat câteva exemple de manipulare a istoriei, iar aceasta se face cu ajutorul informațiilor false și cu scopul de a diviza societatea ucraineană. Vorbitorul a subliniat că e nevoie de un dialog în problemele complicate ale istoriei.
Moldova a fost reprezentată la masa rotundă de Viaceslav Burdeniuc, administrator al Asociației publice „Centrul de Interacțiune Socială și Progres” din orașul Bălți. Oaspetele s-a adresat către participanții la eveniment în limba română, iar comunicarea și-a prezentat-o în limba ucraineană, în semn de respect față de poporul ucrainean care luptă vitejește împotriva agresorului rus, apărând totodată și Republica Moldova. În opinia sa, Ucraina și Moldova se află într-un spațiu comun al securității. Propaganda rusă, prin atacuri cibernetice și dezinformare caută să transforme Moldova într-o a doua Ucraină. Deci, dezinformarea este o armă puternică în mâinile regimului de la Kremlin. Atât Ucraina, cât și Moldova trebuie să dea dovadă de rezistență informațională. „Trebuie să ne apărăm dreptul la viață fără dictatul imperiului”, a declarat Viaceslav Burdeniuc din orașul Bălți.
La dezbaterile pe marginea comunicărilor au participat Vera Țârdea, șefa Sectorului de asigurare informațională și dezvoltare digitală al Consiliului Orășenesc Herța, Oleksandr Koșovyi, conducătorul Organizației publice „Stali”, Artiom Juk, vicepreședinte al Consiliului Raional Cernăuți, Aliona Ignatieva, coordonatoare a Centrului din Cernăuți pentru ajutorarea celor salvați, Angela Marcu, directoarea Bibliotecii publice „Gheorghe Asachi” din Herța.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com