SUA au desfășurat o operațiune militară de succes în Venezuela, în cadrul căreia l-au reținut pe președintele țării, Maduro. Acesta avea legături strânse de prietenie cu Putin, ceea ce înseamnă că Rusia și-a pierdut partenerul.
Rubio, numit „arhitectul” operațiunii din Venezuela, s-a exprimat deja cu privire la relațiile dintre SUA și Rusia în contextul Venezuelei. Iar modul în care o potențială schimbare de regim în Venezuela va afecta Rusia a fost analizat de experți politici special pentru Canalui 24.
Taras Jovtenko, expert în securitate internațională la Fundația „Inițiative Democratice”, a explicat că influența Kremlinului în Venezuela era incontestabilă. Prezența politică și militară a Rusiei în Venezuela îi permitea acesteia să rezolve câteva sarcini de geopolitică externă:
Economice: accesul la petrolul venezuelean. Acest lucru permitea Rusiei să ocolească sancțiunile.
Geopolitice: Rusia avea posibilitatea de a pregăti pe teritoriul Venezuelei agenți-spioni care, aflându-se în altă țară, se dădeau drept cetățeni ai acelei țări.
Militar-politice: Rusia avea posibilitatea ca, de pe teritoriul Venezuelei, să amenințe direct SUA cu arme nucleare. În 2018, a existat chiar un episod în care Kremlinul a trimis în Venezuela 3 bombardiere strategice Tu-160.
„A fost o aluzie pentru SUA, de genul: e bine că vă construiți scuturi anti-rachetă la voi, în Europa, și vă protejați din partea de nord, în cazul în care rachetele din Rusia vor zbura spre voi peste Polul Nord. Dar acum imaginați-vă că lansarea rachetelor are loc nu doar de acolo, ci și din partea Americii Latine. Acolo nu există scut anti-rachetă, deoarece istoric SUA au considerat America Centrală și de Sud drept „curtea lor din spate”, a menționat expertul.
El a continuat spunând că, în paralel, Rusia încerca să construiască relații și cu Cuba. În special, au desfășurat împreună câteva exerciții navale. Dacă Cuba ar fi acoperit Venezuela în fața SUA, atunci pentru Rusia, Venezuela ar fi fost un loc ideal pentru bazarea armelor nucleare tactice și strategice.
Ivan Feciko, expert în cercetarea Americii Latine la Consiliul de Politică Externă „Prisma Ucraineană”, a remarcat că atât pentru Rusia, cât și pentru China, evenimentele din Venezuela au fost o „palmă” răsunătoare. Este neplăcut pentru ei să-și piardă sfera de influență în emisfera vestică, într-un stat cu rezerve uriașe de petrol. Pârghii pentru a schimba această situație nu mai au.
„Rusia a pierdut șansa de a-și ajuta aliatul, pe Maduro, în ciuda faptului că acesta cerea constant ajutor. Desigur, asta nu înseamnă că Rusia va dispărea complet din regiune. Acest lucru se va întâmpla doar după ce în Rusia se va instaura un regim democratic. Parteneriatul privind extracția petrolului sub sancțiuni rămâne deocamdată”, a subliniat expertul. Potrivit acestuia, consecințele vor fi și mai mari, deoarece Rusia privea Venezuela din considerente geopolitice. Distrugerea regimului Maduro va fi o victorie geopolitică a SUA și o înfrângere majoră pentru Rusia. Pe termen lung, petrolul venezuelean ieftin ar putea prăbuși prețurile pe piața mondială, ceea ce va lovi negativ Rusia.
Politologul Oleg Lisnyi a subliniat că, imediat ce situația din jurul Venezuelei a început să se tensioneze, Maduro a cerut ajutor Rusiei. Totuși, nu a primit nimic în afară de promisiuni și retorică. Mai mult, exista opinia că, dacă SUA vor începe o operațiune, Rusia și China vor „interveni” neapărat pentru Venezuela, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
„Geopolitica s-a dovedit a fi un lucru foarte dur. Rusiei nu îi este deloc avantajos acum să intervină pentru cineva. În contextul Venezuelei – în primul rând, este situată la celălalt capăt al lumii, în al doilea rând, Rusia nu are forțe și resurse pentru așa ceva acum”, a spus politologul. El a adăugat că această situație ar trebui să fie un semnal clar că Rusia nu este un aliat de încredere. Nici armele rusești nu sunt fiabile, deoarece nu au funcționat împotriva rachetelor americane în Venezuela. Această carte poate fi folosită ca un element al războiului hibrid împotriva Rusiei.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com