Femeia ideală
Un bărbat servea ceai într-o cafenea, când un vecin s-a apropiat de el.
— Mă însor, i-a spus el prietenului, și de aceea sunt foarte emoționat. Dar tu nu te-ai gândit niciodată să te însori?
Bărbatului i-a răspuns:
— Bineînțeles că m-am gândit. Când eram tânăr, îmi doream foarte mult să mă însor. Și am pornit într-o călătorie ca să-mi găsesc perechea. Într-un oraș am întâlnit o femeie frumoasă, grațioasă, politicoasă și spirituală, dar ea nu cunoștea viața. Și atunci am pornit mai departe, în alt oraș. Acolo am întâlnit o femeie care era și profund spirituală, și sociabilă, și frumoasă din toate punctele de vedere, dar ne era greu să comunicăm. Până la urmă am plecat mai departe și, după multe rătăciri, am găsit-o pe cea la care visam. Era profund spirituală, plină de grație, frumoasă din orice punct de vedere și radia liniște. Am decis că am găsit femeia ideală.
Atunci prietenul l-a întrebat:
— Păi, și de ce nu te-ai căsătorit cu ea?
— Of, vai! — a răspuns bărbatul, dând din cap. Și ea căuta bărbatul ideal.
A iubi înseamnă a-l accepta pe „celălalt” cu modul său de viață, cu polivalența personalității sale, cu trăsăturile negative, și nu a căuta întrucâtva întruchiparea unui vis nerealist. Bărbatul desăvârșit este cel care nu caută o femeie ideală.
(Din rețelele de socializare)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com