Mișcare și progres
Un bărbat în vârstă avea o sănătate foarte șubredă. Într-o zi, l-a auzit pe Dumnezeu poruncindu-i să împingă o piatră uriașă din curtea sa. Zi de zi, lună de lună, an de an, a împins el această piatră. A sosit ziua în care satana a venit la el și l-a întrebat cât de mult a mutat piatra, împingând-o în fiecare zi.
–Nici măcar un centimetru, a răspuns bătrânul. N-am urnit-o deloc.
–Păi, ești de nimic, i-a zis diavolul. Dumnezeu nu ți-a spus niciodată să împingi piatra asta. Dacă ți-ar fi poruncit-o, ai fi urnit-o de mult din loc.
Bătrânul s-a gândit la ceea ce îi spusese diavolul și s-a adresat lui Dumnezeu, întrebându-L de ce a împins piatra atâția ani, dar nu a urnit-o deloc.
–Eu nu ți-am spus niciodată să urnești piatra, a grăit Dumnezeu. Ci doar ți-am cerut s-o împingi. Și privește cum te-ai schimbat datorită acestei ascultări. Erai atât de slab și bolnav când ai primit porunca mea. Acum ești puternic și sănătos. Te-ai schimbat foarte mult. S-ar putea să nu fi putut muta piatra, dar asta pot s-o fac Eu. Și prin eforturile tale ți-ai exersat credința.
A existat mișcare în ceea ce făcea el? Nu. A existat progres? Da. Să nu confundăm mișcarea cu progresul în viața noastră. Ele se pot întâmpla în același timp. Doar pentru că nu vedem mișcare, să nu credem că nu există progres.
(Din rețelele de socializare)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com