Jucăria dăruită
Un băiețel veni pentru prima dată la un nou loc de joacă. S-a așezat pe bancă și a început să plângă pentru că își uitase mingea acasă și se simțea singur. Luca, un băiețel de 7 ani, s-a apropiat, i-a oferit o parte din mașinile lui preferate și l-a chemat la joacă.
Seara, ajuns acasă, Luca i-a spus mamei sale: „Știi, mamă, azi m-am simțit cel mai fericit copil. I-am dat băiatului acela o mașină, iar el mi-a zâmbit atât de frumos. Îți mulțumesc că m-ai învățat să fiu bun cu ceilalți, pentru că bucuria lui a devenit și bucuria mea”.
Aceste mici întâmplări ne arată că recunoștința la copii nu are nevoie de cuvinte mari, ci se exprimă prin gesturi simple, pline de inocență și empatie.
(Din rețelele de socializare)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com