Duminica Mare, sărbătorită astăzi, 8 iunie, cunoscută şi sub numele de Pogorârea Sfântului Duh, este sărbătoarea creştină care încheie Ciclul Pascal. Ea se suprapune cu sărbătoarea populară a Rusaliilor – una dintre cele mai vechi și importante sărbători din calendarul creștin-ortodox. Este numită şi Cincizecimea, deoarece are loc la 50 de zile după Paște și marchează un moment de referință pentru creștinism: coborârea Duhului Sfânt peste apostoli și nașterea Bisericii.
Istoricul sărbătorii. Sărbătoarea Rusaliilor constituie cea mai veche sărbătoare creştină împreună cu cea a Paştelor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau. De aici au luat naștere și multe superstiții și tradiții. Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh coincide cu sărbătoarea ielelor sau a Rusaliilor. Acest eveniment este descris în Noul Testament, în Cartea Faptelor Apostolilor. Sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, Rosalia, este consacrată cultului pomenirii morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor. De fapt, sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile.
Conform tradiției creștine, după înălțarea la cer a lui Isus Hristos, Sfântul Duh a coborât peste apostoli sub forma unor limbi de foc și a dat început misiunii lor de a propovădui Evanghelia în toată lumea. Pentru creștinii ortodocși, Rusaliile marchează momentul în care Biserica creștină a fost înzestrată cu darurile Sfântului Duh și a început să propovăduiască și să răspândească credința creștină.
Tradiții populare şi superstiţii de Rusalii
Rusaliile sunt entități mitologice cunoscute sub diverse nume: iele, zâne, șoimane, milostive, doamne, împărătesele văzduhului, ursoaice și altele. Deși erau respectate, Rusaliile nu erau îndrăgite, deoarece se credea că aduc tot felul de boli. Oamenii evitau să le numească direct, temându-se să nu le supere. Ele sunt descrise ca fiind îmbrăcate în alb, dansând în văzduh și căutând locuri neumblate. Locurile unde au dansat rămân arse și neroditoare.
Cei care nu respectă perioada Rusaliilor – de la sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Sfântului Duh până luni după-amiaza din a doua săptămână după Rusalii – sunt, de asemenea, supuși pedepsei. Pentru a proteja gospodăria de invazia Rusaliilor, oamenii obișnuiesc și astăzi, în virtutea tradiției, să pună la porți, în foișoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei.
Există foarte multe tradiții legate de această sărbătoare, însă una dintre ele este cea a binecuvântării ramurilor de tei. În popor, se crede că frunzele și ramurile de tei protejează gospodăriile de fulgere, grindină și spirite rele.
Ce semnifică ramurile de tei? Tradiția a ales ca în această zi să se sfințească ramurile de tei pentru că acestea redau cel mai bine forma limbilor de foc prin care s-a pogorât Harul Sfântului Duh peste Sfinții Apostoli. Totodată, frunza de tei este și o mărturie a faptului că Duhul Sfânt, pogorât asupra fiecărui Apostol, sfinţeşte nu doar pe creştini, ci toată creația și natura în integralitatea ei. Cu aceste ramuri sfințite se împodobesc casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.
Conform tradiţiei, în sâmbăta Rusaliilor se dau de pomană oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite în semn de bucurie și binecuvântare.
O sărbătoare atât de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici. Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori și cu bani.
Un alt obicei specific Rusaliilor este numit „udatul nevestelor”. Pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului tradiția spune că ele trebuie stropite cu apă.
Pe lângă multitudinea de tradiții și obiceiuri, de Rusalii întâlnim și o serie de superstiții: • În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi; • De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele; • Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua; • De la Rusalii timp de nouă săptămâni nu se vor culege ierburi de leac; • În ziua de Rusalii nu e bine să te cerți, fiindcă poţi fi pedepsit de zânele rele. (Basilica.ro; Gazeta de Sud.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com