Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, sărbătorită în fiecare an la 8 septembrie (stil nou), este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox. Ziua marchează Nașterea Maicii Domnului și deschide, în tradiția populară, un nou moment al anului, asociat cu schimbarea anotimpului și numeroase tradiții şi obiceiuri păstrate din generații. Data de 8 septembrie nu este întâmplătoare în calendarul ortodox. Sărbătoarea este așezată în a opta zi a anului bisericesc, iar cifra opt are, în tradiția creștină, semnificația veșniciei și a vieții fără de sfârșit. Nașterea Maicii Domnului deschide şi seria marilor sărbători cu cruce roșie din noul an bisericesc, început la 1 septembrie.
Conform scrierilor Noului Testament, Fecioara Maria s-a născut din părinţi în vârstă, care mai înainte fuseseră fără copii, pe nume Ioachim şi Ana, ca răspuns la rugăciunile lor. Tatăl ei era din seminţia lui David, iar mama ei din cea a lui Aaron. În tradiţia creştină există legenda potrivit căreia Drepţii Ioachim şi Ana, în vârstă fiind, şi-ar fi dorit nespus de mult un copil. Şi Dumnezeu le-a ascultat rugile fierbinţi, dăruindu-le un odor cu chemare dumnezeiască, cu o menire sfântă pe pământ.
Aşa a venit pe lume fiica Părintelui Ceresc, Mama Fiului şi mireasa Duhului Sfânt, Împărăteasa tuturor Sfinţilor, sprijinitoarea păcătoşilor, atotputernica ajutătoare şi rugătoare pentru toţi oamenii, Maica îndumnezeirii şi mântuirii, mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită decât serafimii, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care ne miluieşte pe noi. Când Maria a împlinit trei ani, Ioachim şi Ana au adus-o la templu, unde avea să rămână până la vârsta de 14 sau 15 ani.
De sute şi sute de ani, în jurul acestei sărbători duhovnicești s-au împletit o mulțime de tradiții și obiceiuri care s-au transmis din generaţie în generaţie. În tot acest timp, strămoşii noştri s-au rugat în această zi, respectând tradițiile acestui praznic al bucuriei.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mică. În ziua acestui praznic, se respectă o veche tradiție în mediul urban și în cel rural, în egală măsură. În dimineaţa sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului și membrii familiei o roagă pe ocrotitoarea tuturor credincioșilor să le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu sănătate și cu roadele recoltei adunate în acest an. Potrivit tradiţiei populare, în ziua praznicului se deschide sezonul nunţilor şi botezurilor. Creştinii păstrează tradiția de a aduce la biserică, pentru a fi sfinţite, pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfinţire, credincioșii împart aceste ofrande binecuvântate copiilor şi săracilor, rugând-o pe Maica Domnului să aducă în familia lor spor, armonie şi sănătate.
În tradiţia populară, Naşterea Maicii Domnului reprezintă hotarul dintre vară şi toamnă. Se spune că în această zi, unele păsări zboară spre locuri mai calde, iar insectele încep să se ascundă în pământ.
Ca la orice mare praznic, în această zi nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe şi nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul.
Se spune că începând cu această zi se culeg viile, unele fructe şi plante medicinale, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se recoltează culturile de câmp şi se fac semănăturile de toamnă. Este ziua în care vremea începe să se schimbe, devenind capricioasă şi mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă.
De asemenea, se spune că astăzi, mai mult ca niciodată, Maica Domnului îl roagă pe Dumnezeu să plece urechea la rugăciunile femeilor şi să dăruiască copii celor care şi-i doresc precum a făcut în cazul lui Ioachim şi Ana.
De Sfânta Maria Mică există obiceiul de a împărţi cele mai alese fructe ale toamnei – prune şi struguri – celor vii în amintirea şi pentru pomenirea sufletelor celor morți.
Se spune că toamna va fi urâtă şi cu precipitaţii, dacă plouă pe 8 septembrie, iar dacă înfloresc merii şi perii, înseamnă că toamna va fi caldă. De altfel, în mai multe zone, semnele din această zi îi ajută pe oameni să facă prognoze despre următorul an agricol.
La 8 septembrie își sărbătoresc ziua numelui persoanele care poartă numele Maria și derivatele acestuia. Numele Maria este considerat ca fiind de origine ebraică şi înseamnă aleasă sau iubită de Dumnezeu. Majoritatea femeilor care îşi sărbătoresc onomastica în această zi poartă numele Maria, Mariana, Mărioara şi Măriuca, dar se sărbătoresc şi cele care poartă numele Marinela, Marilena, Mioara sau Marina. Se serbează şi bărbaţii cu numele Marian, Marin sau Marinică şi multe alte derivate.
Sfânta Maria Mică rămâne astfel una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, îmbinând semnificația religioasă a Nașterii Maicii Domnului cu tradiții și obiceiuri păstrate din generaţie în generație. (Ziarul Unirea.ro; MediaFax.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com