Rusia vizează țările implicate activ în sprijinirea Ucrainei, consideră autorii publicației. „Scutul Balticii” se consolidează: provocările rusești forțează țările NATO să-și intensifice apărarea flancului estic. De exemplu, imediat după incidentul cu avioanele militare ale Federației Ruse în apropierea Estoniei, parașutiștii polonezi au efectuat o debarcare operativă pe insula suedeză Gotland, care este un punct cheie în Marea Baltică. Acesta este un pas decisiv ca răspuns la amenințări, scrie The Economist.
În plus, Suedia mută pe insulă mijloace terestre de apărare antiaeriană și ridică gradul de pregătire de luptă al forțelor sale aeriene. La rândul lor, Marea Britanie, Franța, Germania și Suedia au trimis echipamente de combatere a dronelor în Danemarca, unde au fost observate în ultimele zile drone necunoscute. Pe lângă aceasta, UE a accelerat dezvoltarea așa-numitului „zid al dronelor”.
Totuși, tocmai asta ar putea fi ceea ce a vrut dictatorul rus Vladimir Putin, se arată în material. Fostul diplomat rus Boris Bondarev, care a demisionat în semn de protest față de invazia Ucrainei, spune că Putin ar putea spera că acest lucru va distrage parțial atenția NATO de la sprijinirea Ucrainei. „Cu cât europenii se vor simți mai amenințați, cu atât vor avea nevoie de mai multe resurse pentru propria reînarmare și cu atât vor fi disponibile mai puține resurse pentru Ucraina. În consecință, potențialul militar al Kievului va slăbi, iar ucrainenilor le va fi din ce în ce mai greu să-și mențină apărarea,” a explicat el.
În același timp, ministrul Apărării Naționale al României, Liviu-Ionuț Moșteanu, sugerează că Moscova ar putea recurge la astfel de metode de intimidare deoarece ofensivele sale din Ucraina nu au dat rezultate. Așadar, Federația Rusă caută „noi moduri de a acționa, deoarece nu pot face nici măcar un pas înainte în Ucraina”. Părerea lui Moșteanu este împărtășită și de ministrul Apărării al Estoniei, Hanno Pevkur. „Acest lucru se datorează, probabil, faptului că nu se descurcă foarte bine pe câmpul de luptă și trebuie să exercite presiune asupra Europei și Occidentului în mod colectiv pentru a le spune: «Vedeți-vă de treburile voastre, ocupați-vă de propria voastră apărare antiaeriană și nu oferiți apărare antiaeriană Ucrainei»”, remarcă ministrul estonian.
În prezent, provocările Rusiei par să fie îndreptate tocmai împotriva țărilor care ajută cel mai mult Ucraina. De exemplu, Danemarca va fi prima țară NATO în care se vor produce arme ucrainene. Aeroportul Rzeszów din Polonia este de mult timp principalul nod logistic pentru livrarea de ajutor militar în Ucraina.
Și Putin nu are nevoie să intimideze politicienii sau generalii cu manevrele sale, subliniază jurnaliștii. Pentru a-și atinge scopurile, dictatorului îi este suficient să sperie populația țărilor pe care le vizează, pentru a submina încrederea cetățenilor în autorități. Acest lucru i-ar putea face pe alegători să se gândească de două ori dacă să mai sprijine Ucraina și să mențină o poziție ostilă față de Rusia, scrie publicația.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com