Centrul Cultural Rus din Chișinău își va înceta definitiv existența în curând: o astfel de decizie a fost adoptată zilele trecute de Guvernul Moldovei, care a aprobat inițiativa de a închide Centrul de Cultură Rusă din Chișinău, cunoscut sub numele de „Casa Rusă” (Russki Dom). Autoritățile moldovene au anunțat închiderea „Casei Ruse” încă din februarie anul acesta, după incidentul cu căderea dronelor rusești de atac în sudul țării. Ulterior, această situație a avut o continuare, în luna mai, comisia parlamentară de politică externă a luat decizia de a rezilia acordul încheiat în 1998. Cu toate acestea, în tot acest timp, din cauza imposibilității de a rezilia anticipat acordul, centrul și-a continuat activitatea culturală „neculturală”: au avut loc așa-numite evenimente „educaționale” și „creative”, concursuri pentru copii, întâlniri pentru tineri, inclusiv pentru reprezentanții regiunii separatiste transnistrene, care sprijină Federația Rusă.
„Acest centru nu a fost unul cultural – sub acoperirea sa se desfășura o activitate care submina suveranitatea Moldovei”, a comentat decizia și situația ministrul Culturii al Moldovei, Christian Jardan. Și este greu să nu fii de acord cu el, deoarece centrul cultural rus s-a transformat într-un centru de influență și propagandă. Anterior, șeful Ministerului Afacerilor Externe al Moldovei, Mihai Popșoi, a declarat că închiderea centrului rus este un „pas politic conștient” ca răspuns la amenințările la adresa securității naționale.
Așadar, Moldova denunță definitiv acordul bilateral cu Federația Rusă privind crearea și funcționarea centrelor culturale. Desigur, acest lucru nu a plăcut nici Kremlinului, nici opoziției pro-ruse din Moldova, care rămâne cu încăpățânare pe poziții de confruntare, așteptând revanșa care nu-i este sortită să se materializeze. Acest lucru a fost confirmat și de alegerile recente din Moldova, în timpul cărora poporul țării a ales democrația, reformele și viitorul european în ciuda presiunilor și ingerințelor din partea Federației Ruse, inclusiv sub pretextul promovării culturii ruse.
Sub un astfel de pretext aparent pe deplin acceptabil de popularizare a „marii” culturi ruse, Moscova continuă să își construiască în Europa o rețea de influență, finanțată și coordonată de FSB. Totodată, Kremlinul, se pare, nu intenționează să cedeze, ci continuă să-și extindă campania de propagandă în lume, sporind rețeaua de astfel de centre și finanțarea proiectelor conexe.
Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Moscova a multiplicat de câteva ori finanțarea proiectelor de propagandă destinate audienței străine. Astfel, agenția federală „Rossotrudnicestvo” a cheltuit deja în cursul acestui an pentru astfel de programe destinate străinilor aproximativ 4,6 milioane de dolari, ceea ce este de 1,5 ori mai mult decât anul trecut (cifrele sunt pentru luna septembrie). Cele mai mari fonduri (4 milioane de dolari) au fost cheltuite pentru proiectul „Noua Generație”, menit să creeze o rețea de tineri activiști, jurnaliști și antreprenori loiali Kremlinului în străinătate. Iar aceasta, conform datelor serviciilor de informații ucrainene, este de trei ori mai mult decât în 2024.
Au crescut semnificativ cheltuielile pentru promovarea limbii ruse în lume – suma programului de stat a fost mărită de la 5,6 milioane de dolari în 2024 la 20 de milioane de dolari în 2025. Aproape jumătate din sumă – aproximativ 11 milioane de dolari – este direcționată către proiecte precum fundația „Lumea Rusă” (Russki Mir) și portalul educațional „Fereastră către Rusia” (Okno v Rossiiu). Unde anume privește această „fereastră”, ce prevestește și la ce consecințe poate duce pentru ucrainenii care apără de patru ani granițele lor și granițele Europei unite, este deja clar de mult timp.
Rușii au dublat și fondurile destinate achiziționării de materiale didactice în limba rusă pentru școlile și centrele culturale străine. De aceea, probabil că este incredibil de neplăcut pentru liderii de la Kremlin să observe eșecurile lor „culturale”. Amintim că anterior centre culturale similare ale Federației Ruse au fost închise în România și Azerbaidjan, iar acum Moldova a blocat definitiv accesul propagandiștilor ruși prin intermediul „Casei Ruse” din Chișinău. În plus, în 2023, Parchetul din Berlin a început o investigație și cu privire la „Casa Rusă a Științei și Culturii” care activează în capitala Germaniei, privind posibile încălcări ale legii referitoare la activitatea economică externă.
Kremlinul a creat de-a lungul anilor o rețea de agenți printre diasporele naționale din diferite țări, a folosit libertatea de exprimare în țările europene, organizând și promovând mitinguri pro-ruse care nu aduc decât provocări și amenințarea tulburărilor în masă. În același timp, în practică vedem utilizarea activă de către conducerea Kremlinului, în activitatea sa, a metodelor și măsurilor din arsenalul serviciilor speciale. În primul rând, este vorba despre operațiuni care vizează formarea unui lobby pro-rus de încredere în rândul politicienilor europeni și al liderilor publici și informali care, într-un fel sau altul, formează opinia publică prin mită, șantaj, construirea de diverse scheme de corupție. Pe lângă aceasta, în cadrul agresiunii hibride, partea rusă nu se sfiește să aplice tehnologii de discreditare a structurilor de stat ale țărilor, desfășoară activități de spionaj-informații, susține mișcările populiste, încercând să formeze o poziție și o opinie avantajoasă pentru Kremlin. În paralel, are loc formarea unei rețele de organizații politice și publice loiale Rusiei, crearea și susținerea mass-media pro-ruse în țările Europei. Scopul final al dezintegrării acestor țări este slăbirea lor economică și blocarea oricăror perspective de integrare europeană.
În același timp, Rusia, evident, consideră încă Moldova „străinătatea sa apropiată” asupra căreia are influență. Pe lângă aceasta, Moscova menține în continuare un arsenal considerabil de militari în regiunea separatistă Transnistria, iar acest lucru complică semnificativ situația. Încercările Moscovei de a-și păstra dreptul de control asupra republicilor post-sovietice și de a le menține de facto în sfera sa de influență sunt pe deplin evidente, deoarece în acest fel Kremlinul aspiră să se îndrepte spre versiunea visată a unui URSS reînnoit sub conducerea necondiționată a Rusiei, ca o încercare de restabilire a fostei sale puteri și glorii imperiale. Ce-i drept, acest lucru nu iese întotdeauna „prietenos”, ci mai degrabă invers — Kremlinul s-a obișnuit să acționeze prin forță, șantaj, intimidare și chiar război deschis, așa cum s-a întâmplat în Ucraina, unde războiul sângeros durează deja de patru ani.
Relațiile dintre Rusia și Moldova s-au deteriorat semnificativ în ultima vreme și acest lucru este pe deplin de înțeles. Președinta Maia Sandu a acuzat în repetate rânduri Kremlinul de încercări de destabilizare a guvernului moldovean și de presiune asupra politicii interne a țării. Ca răspuns, oficialii și diplomații ruși recurg din ce în ce mai des la declarații provocatoare pentru a sublinia încălcarea de către partea moldovenească a normelor internaționale care reglementează relațiile diplomatice.
În general, potrivit experților, amenințarea hibridă rusă constă în saturarea Europei cu agenți de influență ruși, teroriști, inspirarea de către Rusia a mitingurilor, adunărilor în masă care pot degenera în apeluri la răsturnarea puterii actuale și la haos socio-politic. Căci unde este Rusia – acolo este întotdeauna haos și lovituri de stat. Dar, în timp ce pentru ruși strategia de influență se bazează pe diviziune și negativitate, pentru actuala guvernare a Moldovei ea constă tocmai în unire și mișcare înainte. Iar această strategie, așa cum vedem, are perspective și duce la victorie.
Taras POPOVYCI.
expert
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com