Din cauza disputelor dintre capitalele europene, rolul ar putea fi încredințat nu unei singure persoane, ci unui grup de lideri.
Liderii europeni s-au adresat deja mai multor politicieni cu propunerea de a deveni negociatori cu Vladimir Putin în vederea încheierii războiului din Ucraina. Conform surselor diplomatice, printre posibilele candidaturi se numără Premierul Italiei, Giorgia Meloni, Președintele Finlandei, Alexander Stubb, Președintele Cehiei, Petr Pavel, precum și șefii guvernelor Danemarcei și Norvegiei, Mette Frederiksen și Jonas Gahr Støre, relatează The Telegraph. Europa își dorește să influențeze dialogul dintre Kiev și Moscova, deoarece medierea SUA durează de mai bine de un an și nu a adus încă niciun rezultat.
Un interlocutor al publicației britanice a numit două condiții fără de care acest plan nu va funcționa. „Europa și-a dat seama: în primul rând, este nevoie de un consens cu privire la faptul că trebuie să purtăm negocieri cu rușii. În al doilea rând, trebuie atins un consens cu privire la care va fi exact poziția noastră”, a menționat interlocutorul diplomatic al The Telegraph.
Încercările anterioare de a găsi o singură figură care să fie sprijinită de toate capitalele de pe continent au eșuat. Pașii independenți ai politicianului german Johann Wadephul sunt considerați de criticii familiarizați cu planul său ca fiind necalculați. Președintele Consiliului European, António Costa, a refuzat să-și asume această misiune în cadrul unei întâlniri a liderilor UE de la Bruxelles.
Prin urmare, capitalele europene înclină din ce în ce mai mult spre un format colectiv. „Potrivit unei surse familiare cu evoluția discuțiilor, cea mai probabilă variantă este numirea unui grup de negociatori – acest lucru va evita rivalitatea dintre țări pentru acest rol, precum și riscul ca anumite candidaturi să fie blocate”, scrie The Telegraph.
Publicația îl numește pe Alexander Stubb drept unul dintre potențialii reprezentanți ai Europei în contactele cu Kremlinul. Președintele finlandez are relații bune cu Donald Trump, cei doi fiind apropiați de pasiunea lor comună pentru golf. În plus, Stubb se afla la Oslo în timpul recentelor negocieri ale lui Volodymyr Zelenski cu delegația americană.
Un profil potrivit îl are și Petr Pavel. În trecut, el a ocupat funcția de șef militar al NATO și are experiență în negocieri directe cu militarii ruși. Într-un interviu acordat rețelei Axel Springer Global Reporters Network, Pavel a subliniat că Europa trebuie să delege o persoană sau mai multe. Potrivit acestuia, nu este obligatoriu ca aceștia să fie oficiali ai UE sau ai NATO — este suficient să fie împuterniciți de ceilalți lideri.
Președintele ceh vede principalul obstacol în atitudinea Kremlinului față de Uniunea Europeană: potrivit estimării sale, Putin nu recunoaște nicio greutate reală pentru UE. Este revelator cine a fost efectiv radiat de liderul rus din cercul său de contacte. „El nu vrea să vorbească cu Ursula von der Leyen, nu comunică cu Kaja Kallas. A încetat să mai poarte dialog și cu alți lideri europeni, în special cu Emmanuel Macron”, a menționat Pavel.
În același timp, el este convins că acum este momentul pentru o discuție serioasă cu Putin, pentru a reduce tensiunile pe fondul temerilor privind un conflict la scară largă între Occident și Rusia. Pavel presupune că Kremlinul va trata negocierile cu mai multă atenție dacă i se va oferi un anumit stimulent, de exemplu, acorduri de afaceri.
Glavred a scris că, potrivit politologului Petro Oleșciuk, Rusia ar putea relua negocierile trilaterale cu SUA și Ucraina în noiembrie, însă acest lucru nu va însemna un progres real către încheierea războiului. Dictatorul și criminalul de război Vladimir Putin va folosi noua întâlnire pentru a demonstra progres diplomatic lui Donald Trump, în timp ce operațiunile de luptă vor continua.
Propunerea Kremlinului de a relua contactele în preajma datelor de 10 noiembrie nu indică o disponibilitate a Rusiei de a-și schimba abordarea privind reglementarea. Moscova încearcă să creeze o aparență de rezultat pentru Președintele american.
După cum a scris Glavred, la 20 octombrie au avut loc la Oslo negocieri privind reglementarea războiului ruso-ucrainean. Ucraina și partenerii săi au discutat despre garanții de securitate, chestiuni teritoriale, sancțiuni împotriva Rusiei și planul de redresare a țării după război.
La 21 octombrie, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a sosit în Rusia pentru a prezenta Kremlinului o propunere actualizată privind încheierea războiului.
Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, admite înghețarea liniei actuale a frontului de dragul încetării focului, dar respinge cedarea teritoriilor ocupate Rusiei. El a mai cerut SUA să nu ridice sancțiunile împotriva Moscovei și să furnizeze Ucrainei mai multe rachete pentru apărarea aeriană.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că Ucraina și țara agresoare Rusia au căzut de acord asupra negocierilor privind încetarea războiului. În același timp, el a recunoscut că atingerea unui acord de pace rămâne o sarcină dificilă.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com