Duminică, 31 august, la Cernăuți a fost marcată, pentru a 36-a oară, Ziua Limbii Române. Este un argument în plus pentru autorități, care au promis să introducă această sărbătoare în calendarul datelor remarcabile din Ucraina.
Un mare semn de recunoștință față de Poetul nostru național
Mihai Eminescu considera că „limba este organul prin care neamul îşi cunoaşte fiinţa sa proprie, organul prin care acest neam moşteneşte avutul intelectual şi istoric al strămoşilor lui”. La Cernăuți, orașul unde a învățat Luceafărul poeziei românești, este păstrată pe parcursul unui secol și jumătate amintirea despre Mihai Eminescu. În oraș, lui Mihai Eminescu i-au fost ridicate un bust și un monument, două plăci memoriale au fost fixate pe fațada clădirilor școlilor unde el a învățat. Prima placă memorială a fost inaugurată pe clădirea fostului Gimnaziu la începutul anilor 60 ai secolului trecut. Atunci și strada unde el se află a fost numită în cinstea clasicului literaturii române și universale.
În perioada de renaștere națională (sfârșitul anilor 80 – începutul anilor 90) prima placă de aici a fost înlocuită cu alta, având pe ea basorelieful poetului. Însă textul corespundea epocii sovietice, când Mihai Eminescu era considerat poet a două popoare – român și moldovenesc.
Anul acesta Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” a formulat oficial inițiativa de a înlocui placa comemorativă „Mihai Eminescu” de pe fațada fostului Obergymnasium, unde în anii 1860-1866 a învățat Mihai Eminescu. După cum a declarat la festivitatea de inaugurare și sfințire a noii plăci memoriale, directoarea Centrului Cultural Român, Cristina Paladean, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene, Consiliul Orășenesc Cernăuți a susținut inițiativa și a aprobat textul propus de Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”. Astfel a fost restabilit un adevăr istoric.
–Astăzi avem emoția mare de a dezveli noua placă memorială „Mihai Eminescu”, care păstrează adevărul istoric și care reflectă moștenirea cultural-spirituală a poporului român în această regiune, a accentuat în deschiderea solemnităților doamna Cristina Paladean. Mihai Eminescu a învățat între anii 1860-1866 la Gimnaziul de stat din Cernăuți – Obergymnasium – și datoria noastră este de a dezveli o placă în care să fie indicați corect anii când a învățat aici Mihai Eminescu, păstrându-i astfel memoria. De fapt, această clădire păstrează și astăzi în amintire pașii de început ai lui Mihai Eminescu, în aceste săli s-a format spiritul său, aici a scris primele sale versuri care apoi au devenit coloană de aur a literaturii române. Faptul că noi dezvelim astăzi această placă memorială nu este întâmplător, fiindcă Mihai Eminescu este acela care a pus bazele limbii române literare și să-l comemorăm de Ziua Limbii Române aici, în locul începuturilor sale, este un fapt simbolic. Este un mare semn de recunoștință față de poetul nostru național.
Directoarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” care a lansat și a asigurat realizarea înlocuirii plăcii memoriale de pe clădirea fostului Gimnaziu a mulțumit autorităților orășenești pentru susținere și a citit lista sponsorilor, printre ei figurând vicepreședintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Eugen Patraș, și câțiva mecenați din România și nu numai. Cuvinte de recunoștință au fost adresate sculptorului Anatoli Piontkovski, care a realizat macheta basoreliefului.
După dezvelirea solemnă a noii plăci memoriale cu chipul lui Mihai Eminescu și sfințirea ei cu agheasmă de la Mănăstirea Putna – „Ierusalimul românesc”, vorba poetului, o mică predică de duminică a ținut părintele Arhimandrit Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna:
–Dacă ne gândim la o țară, la modul figurat, metaforic, nu cu granițe politice, ci acolo unde există un suflet și o simțire, o gândire românească, cineva spunea că această țară se întinde acolo unde sunt recitate poeziile lui Mihai Eminescu și acolo el încă este prezent în limba română. Oriunde el îi însuflețește pe români, acolo există o țară pe care o putem numi „țara lui Mihai Eminescu”.
Evidențiind însemnătatea Cernăuțiului în viața lui Mihai Eminescu, părintele Arhimandrit Dosoftei Dijmărescu, a ținut să menționeze următoarele:
–La o vârstă fragedă, de la zece ani și până la adolescență, el vine aici. Și aici au avut loc câteva întâlniri care au fost fundamentale pentru tot ce s-a întâmplat apoi în viața lui. În primul rând, a fost altceva decât casa natală, decât satul natal. A se duce într-un oraș important, după cum era Cernăuțiul, iar tatăl său l-a trimis aici știind că va face școală bună, a fost primul pas pentru a-l pregăti pentru alți pași importanți. A doua întâlnire fundamentală a fost cu Aron Pumnul. Dacă există un părinte biologic, tot timpul avem în viața noastră niște părinți duhovnicești, culturali, spirituali. Aron Pumnul este părintele cultural, spiritual și național al lui Mihai Eminescu, părintele acesta în care Dumnezeu a rânduit să-i poată transmite acestui copil ceva esențial pe care îl va duce toată viața. A treia întâlnire a fost cu istoria și cu biblioteca la care a avut aici acces. În acea bibliotecă a lui Aron Pumnul a avut loc întâlnirea cu istoria neamului. Tot în acea bibliotecă și-a forjat limbajul poetic, în contact cu Lepturariul lui Aron Pumnul și cu scrierile primilor poeți români care se aflau în acea bibliotecă. În această țară simbolică, dar reală a lui Mihai Eminescu, să purtăm în suflet efigia lui, și cei care aveți datoria de a străjui moștenirea lui aici, la Cernăuți, Dumnezeu să vă dea putere ca să faceți cunoscută această perioadă românilor de pretutindeni.
Din partea Consiliului Orășenesc Cernăuți a luat cuvântul Oleksandr Dobjanski, președintele Comisiei pentru protecția patrimoniului cultural. El a precizat că au fost trei ședințe ale comisiei la care s-a discutat și s-a precizat textul ce urma să fie incrustat pe placa memorială. Este vorba că a existat o obiecție din partea Societății Moldovenilor din regiunea Odesa, în care se insista ca Eminescu să fie prezentat în continuare ca poet a două popoare – român și moldovenesc. S-a procedat așa cum cere adevărul istoric. Din cauză că acest adevăr istoric a fost neglijat în textul de pe placa memorială anterioară, chipul lui Eminescu, după cum a sesizat Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, părea mai trist.
Reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuți, consulul de carieră Cristian Dacica, a precizat:
–Cred că nu există un moment mai potrivit pentru a dezveli această placă decât astăzi, de Ziua Limbii Române, pentru că trebuie să ne amintim cuvintele marelui Eminescu care spunea că limba este floarea sufletului etnic al românimii.
În acest context, poetul Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, care poartă numele lui Mihai Eminescu, a declarat:
–Avem o mare datorie față de Eminescu. Consultând arhivele, aflăm că în anii 50 ai secolului trecut totul ce se referea la spiritul românesc era interzis și la Cernăuți, și la Chișinău. Anume Eminescu a fost personalitatea care a reușit să învingă aceste bariere ideologice și la Cernăuți a fost numită strada Eminescu, au apărut primele însemne. Datorită lui Eminescu noi am reușit să trecem prin acele timpuri și să rezistăm în acele grele momente ale istoriei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com