LIMBA ROMÂNĂ – EXPRESIE A IDENTITĂȚII, MEMORIEI ȘI CULTURII NEAMULUI NOSTRU

14 10 MB 2 1

La 8-9 octombrie, când în Cernăuți se mai simțea atmosfera festivă a marcării celor două date importante – 618 ani de la prima atestare documentară a orașului și 151 de ani de la deschiderea Universității, s-a desfășurat Simpozionul științific internațional „Probleme actuale de filologie română”, ediția a V-a. Tema abordată a fost „Limba română: între patrimoniu cultural, educație și dialog intercultural”, evenimentul înscriindu-se și în contextul sărbătoririi la nivel național în Ucraina a Zilei Limbii Române. Organizatorii simpozionului sunt Universitatea Națională „Iuri Fedkovyci”, Facultatea de Filologie, Catedra de Filologie Română și Clasică și Centrul de Filologie Română Comparată „Grigore Bostan”.

–Prima ediție a acestui simpozion științific internațional a avut loc în anul 2011, însă a fost inițiat în 2010 cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la nașterea fostului șef al catedrei noastre, Grigore Bostan, profesor, doctor habilitat, membru de onoare al Academiei Române, precizează actuala șefă a Catedrei de Filologie Română și Clasică, Cristina Paladian, conferențiar universitar, doctor. Inițiativa îi aparține regretatei titulare a catedrei, Lora Bostan, docent. Ediția a doua a avut loc în 2015, ea a fost consacrată jubileului de 75 de ani de la nașterea lui Grigore Bostan. Ediția a treia urma să aibă loc în 2022, prilejuită de jubileul de 80 de ani al eminentului șef de catedră. Din cauza pandemiei simpozionul s-a desfășurat în 2024, când s-au împlinit 20 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Grigore Bostan. Ediția a patra a simpozionului din 2025 a fost consacrată jubileului de 150 de ani al Universității cernăuțene și al Catedrei de Limba și Literatura Română. Actuala ediție, a cincea, a purtat amprenta sărbătoririi pentru prima dată la nivel de stat în Ucraina a Zilei Limbii Române. Deci, Ucraina, împreună cu România și Republica Moldova, marchează această dată la 31 august. Evident că simpozionul nostru științific internațional nu putea să aibă loc atunci, fiindcă eram în pragul noului an universitar și am decis să ne întrunim la începutul lui octombrie, când își sărbătorește ordinara aniversare și Universitatea. Deoarece în actualele condiții din țară nu am putut asigura prezența fizică la simpozion a participanților, de aceea el s-a desfășurat în regim online.

În mesajul său de salut, Ruslan Biloskurski, rectorul Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți, a menționat că la Universitatea cernăuțeană predarea limbii române este o tradiție veche și o misiune importantă, ținând cont de diversitatea culturală a ținutului bucovinean. „Este o mândrie pentru noi că aici se predă limba română. La fel suntem recunoscători părții române pentru ajutorul și susținerea Ucrainei în aceste vremuri grele pentru noi. Educația, spiritualitatea, tradiția și limba ne unesc. Bucovina este un ținut al dialogului cultural, al armoniei interetnice”, a subliniat rectorul.

Vorbind despre importanța acestui simpozion științific internațional, decanul Facultății de Filologie, Iaroslav Redkva, a accentuat: „Mă bucur în mod deosebit că astăzi Cernăuțiul reunește cercetători din diferite centre academice din Ucraina, România, Republica Moldova, Austria, Italia și din alte țări. Programul Simpozionului confirmă nu doar caracterul său internațional reprezentativ, ci și spectrul deosebit de larg al problematicii științifice abordate – de la istoria și starea actuală a limbii române, lexicografie, traductologie și studii literare până la didactica limbii, memoria culturală, identitatea națională și comunicarea interculturală. Deosebit de sugestivă este tema ediției din acest an a Simpozionului – „Limba română: între patrimoniu cultural, educație și dialog intercultural”. În opinia mea, aceste trei concepte – patrimoniu, educație și dialog – definesc cu multă precizie și misiunea filologiei contemporane. Limba păstrează memoria istorică a unui popor, codurile sale culturale, tradiția literară și felul său de a vedea lumea. Însă patrimoniul cultural rămâne viu numai atunci când este transmis generațiilor următoare. Tocmai de aceea educația devine spațiul în care tradiția nu este doar păstrată, ci și regândită, înnoită și integrată în contextul intelectual contemporan.

În același timp, limba nu există niciodată în izolare. Ea este unul dintre cele mai importante mijloace prin care culturile se întâlnesc. Bucovina și Cernăuțiul ilustrează acest fapt cu o forță deosebită de-a lungul secolelor. Tradițiile lingvistice și culturale – ucraineană, română și altele – nu au coexistat aici pur și simplu,  ele au interacționat și s-au îmbogățit reciproc, configurând spațiul cultural unic al regiunii noastre. Este, așadar, firesc ca filologia română să aibă la Universitatea din Cernăuți o profundă tradiție academică, continuată astăzi prin activitatea Catedrei de Filologie Română și Clasică și a Centrului de Filologie Română Comparată „Grigore Bostan”.

„Această manifestare științifică, devenită deja o tradiție, reprezintă un spațiu de întâlnire al ideilor, al cercetării și al dialogului academic, în care limba română este pusă în centrul reflecției și valorizării, a opinat Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu.  Tema aleasă pentru actuala ediție – „Limba română: între patrimoniu cultural, educație și dialog intercultural” – exprimă cu claritate misiunea pe care o avem cu toții: aceea de a păstra, promova și transmite mai departe limba română ca parte integrantă a patrimoniului cultural european, dar și ca instrument de apropiere între comunități și spații culturale diverse.

Simpozionul din acest an este dedicat Zilei Limbii Române, celebrată pentru prima dată în mod oficial în Ucraina la data de 31 august 2026. Această recunoaștere solemnă constituie un moment de mare semnificație, care subliniază importanța limbii române nu doar ca mijloc de comunicare, ci ca expresie a identității, memoriei și culturii. Totodată, ea confirmă rolul limbii române ca factor de coeziune și dialog intercultural, contribuind la consolidarea relațiilor dintre comunități și la promovarea respectului pentru diversitate”.

Un alt diplomat român, Anamaria Veronica Sandor, Prim-colaborator al Ambasadei României în Ucraina, în mesajul său de salut a subliniat că  „similar cu Ziua Limbii Ucrainene, sărbătorită în România începând cu anul 2018, aceste sărbători au, mai întâi, o valoare simbolică: aceea de a marca respectul și prețuirea pe care România și Ucraina o arată față de limbile noastre materne, ca element constitutiv al identităților noastre naționale. Anul acesta este un an istoric deoarece, pentru prima dată, Ucraina, Republica Moldova și România, sărbătoresc împreună, în aceeași zi, Ziua Limbii Române. Totodată, marcarea și sărbătorirea limbii române în același timp, în Ucraina, Republica Moldova și România, are rolul de a consolida cooperarea culturală și educațională între cele trei țări, fiind, în același timp, și o dovadă a angajamentului statului ucrainean față de protejarea și promovarea identității lingvistice a românilor din Ucraina. Limba română este prima limbă a unei minorități naționale din Ucraina care este inclusă în calendarul oficial al statului ucrainean. Este o decizie de o importanță politică și simbolică majoră, pe care o prețuim la adevărata sa valoare și care ne încurajează să continuăm să dezvoltăm într-un ritm accelerat parteneriatul strategic româno-ucrainean și să construim, împreună, un viitor comun în Uniunea Europeană”.

Academicianul Ioan Aurel Pop din București a declarat că „cea mai bună cale a relațiilor dintre țările noastre – România și Ucraina – este grija față de limba română”. Iar prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Mircea Diaconu, a amintit despre relațiile dintre cele două universități din Suceava și Cernăuți, despre proiectele comune și despre lectoratul de limba română, care s-a desfășurat recent la Cernăuți și Lviv. El a confirmat convingerea că dialogul prezintă o mare valoare și ne oferă șansa să ne păstrăm limba maternă.

–Considerăm desfășurarea Simpozionului științific internațional „Problemele actuale de filologie română” din anul curent, drept un mare succes, a concluzionat Cristina Paladian, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene. Am avut 71 de participanți din 7 țări. Pentru noi a fost o surpriză plăcută intenția de a se include la discuțiile științifice a unor specialiști în materie din Viena și Montreal, din mai multe centre universitare din România și Moldova. Acest eveniment științific este un prestigiu pentru Catedra noastră, pentru Facultatea de Filologie și Universitatea din Cernăuți.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Добавить комментарий