Măceșul este fructul de trandafir sălbatic (Rosa canina), o plantă arborescentă din familia rozaceelor (Rosaceae). Acest arbust ajunge până la o înălțime de trei metri și este caracterizat de ramurile sale spinoase și de florile roz sau albe, care înfloresc din mai până în iunie. Fructele, cunoscute sub numele de măceșe, se coc începând de la sfârșitul verii și până toamna târziu, când capătă o culoare caracteristică de la roșu la portocaliu. Arbustul este răspândit pe larg în toată Europa, Asia și America de Nord, crescând în principal la marginea pădurilor, pășuni, tufișuri sau de-a lungul drumurilor. Trandafirul sălbatic nu este pretențios la cultivare, preferă locațiile uscate și însorite cu un sol sărac și poate fi adesea găsit în natură în colonii libere.
Utilizări tradiționale și moderne. Măceșele au o lungă istorie de folosire în medicina tradițională, în special în Europa și Asia. În trecut, au fost utilizate ca remediu pentru diverse probleme de sănătate, în special pentru răceli și febră. Ceaiul de măceșe a fost timp de secole unul dintre cele mai populare remedii pentru întărirea imunității. Acest ceai se prepară din măceșe uscate, peste care se toarnă apă fierbinte și se lasă la infuzat. Consumul regulat de ceai de măceșe ajută în lupta împotriva tusei, răcelilor și inflamațiilor.
În vremurile moderne, măceșele și-au găsit drumul în diverse produse, de la ceaiuri la cosmetice și suplimente alimentare. Pe lângă ceai, se fac din ele tincturi și diverse forme de extracte care sunt parte a suplimentelor alimentare. Extractul de măceșe este apreciat în special pentru conținutul său ridicat de vitamina C și antioxidanți care susțin sistemul imunitar și contribuie la protejarea celulelor împotriva radicalilor liberi.
Măceșele sunt, de asemenea, o bază pentru producerea de ulei de măceșe, folosit în industria cosmetică pentru proprietățile sale regeneratoare și hidratante. Uleiul din semințe de măceșe este bogat în acizi grași esențiali și vitamina A, ceea ce îl face un produs popular pentru îngrijirea pielii, în special pentru susținerea vindecării cicatricilor și îmbunătățirea texturii pielii.
Curiozități interesante despre măceșe. Așadar, iată cele mai interesante curiozități despre trandafirul sălbatic:
* Astăzi sunt cunoscute aproximativ 400 de soiuri de trandafir sălbatic. Dar numărul de soiuri de trandafiri sălbatici variază de la 10 000 la 50 000.
* Speranța de viață a trandafirului sălbatic este de aproximativ 30-50 de ani. Cu toate acestea, vârsta unor soiuri poate ajunge la câteva secole, reprezentând nu arbuști, ci copaci întregi.
* De obicei, tufele de măceș cresc până la 2-3 m înălțime, în timp ce anumite specii de plante pot atinge atât 15 cm, cât și 10 m!
* Cel mai vechi trandafir sălbatic crește în Germania, lângă una dintre catedralele locale. Potrivit unor estimări, vârsta sa poate ajunge la 1000 de ani.
* Un fapt interesant este că măceșul francez are capacitatea de a se transforma într-o liană. Datorită acestui fapt, ramurile sale care se înfășoară în jurul trunchiurilor copacilor şi pot ajunge la o înălţime mare.
* Cel mai mare trandafir sălbatic, trandafirul Banks, crește în statul american Arizona. Astăzi, planta se întinde pe o suprafață de 740 m². Primăvara, pe el Înfloresc până la 200.000 de flori.
* Măceșul are un sistem radicular bine dezvoltat, care intră în pământ pe 4-5 m.
* Florile de măceș se închid noaptea pentru a proteja polenul de rouă. În plus, se închid și în așteptarea ploii.
* Există soiuri de trandafir sălbatic pe tulpinile cărora nu sunt spini.
* Fructele plantei sunt bogate în vitamina C. Cantitatea de acid ascorbic în măceş este de 10 ori mai mare decât în fructele de coacăze negre şi de 50 de ori mai mare decât în lămâie.
* De fapt, măceșele sunt considerate fructe false. Adevăratele fructe sunt semințele păroase din interior. De la măceș se folosesc: rădăcina, florile, fructele.
* În Caucaz, lăstarii tineri de trandafiri erau consumați ca legume și ceaiul era preparat din măceșe și frunze. La rândul lor, În Slovenia, atât băuturile răcoritoare, cât și diferitele băuturi alcoolice sunt făcute din măceșe.
* În China, fructele măceşului erau indicate în tratarea afecţiunilor digestive; romanii le foloseau ca remedii pentru 30 de boli, iar în ţările Americii de Sud, măceşele erau un leac sigur pentru afecţiunile musculare. În timp, numărul afecţiunilor tratate cu măceşe a sporit considerabil. (Brainmarket.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com