La 8 martie, în Ziua Internațională a Femeii, la Probotești a avut loc un eveniment deosebit de omagiere a femeii românce. Este vorba de Salonul de cultură și reviriment societal „Memorabile. Regățene în memoria culturală a locurilor”, ajuns la cea de a doua ediție, fiind organizat de Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale „Arboroasa” din Suceava, condus de Maria Calancea, în parteneriat cu Societatea „Doamnele Române” din Cernăuți, președintă Maria Andrieș. Debutul acestui proiect s-a produs anul trecut la Igești, unde au fost omagiate două românce din neam boieresc, Eugenia de Reuss și Alma de Volcinschi, cunoscute prin activitățile lor de binefacere.
Locul desfășurării celei de-a doua ediție a „Memorabilelor” a fost ales nu întâmplător. În primul rând, Proboteștiul este un sat care, în iunie 1940, odată cu instaurarea puterii sovietice în nordul Bucovinei, ținutul Herței și în Basarabia, a fost împărțit în două de frontiera pusă de „eliberatori”. O parte a Proboteștiului s-a pomenit în Uniunea Sovietică, iar cealaltă parte – Racovăț – a rămas în România. Istoria mai cunoaște și un alt caz când locuitori din Probotești și Târnauca vecină au întemeiat un alt sat – Mihai Viteazu, în județul Botoșani. Aceste momente și-au lăsat amprenta pe destinele localnicilor, în deosebi a unor femei, despre care s-a relatat în cadrul întâlnirii. La pregătirea acestor subiecte și-a adus contribuția Filiala de la Probotești a Societății „Doamnele Române”, condusă de profesoara de română Tatiana Tutunaru-Bârzu.
Preotul Teodor-Cătălin Budacă, profesor la Seminarul Teologic „Sfântul Ioan Iacob” din Dorohoi, a relatat despre preoteasa Profira Sandovici, care împreună cu soțul, preotul Nicolae Sandovici, au lăsat o urmă adâncă în memoria localnicilor. Această istorie a fost completată de strănepoata Olimpiei Scriba, crescută în familia preotului Sandovici. Șeful Secției învățământ a CT Herța, Minu Pavalache, a descris istoria vieții mătușii sale, Victoria Găină, dusă de autoritățile sovietice la minele din Donbas. Alina Abutnăriță a povestit despre o întâmplare miraculoasă din viața mătușii sale, Victoria Zvâncă. Profesoara Sorina Ioniță a relatat un caz auzit în copilărie despre destinul bunicii sale, Saveta Onescu, impusă să-și părăsească casa și gospodăria din cauză că ajunseră în zona de frontieră. O altă participantă la întâlnire, Elena Chilaru, a prezentat o relatare cu un final fericit despre aceea cum săteanca Victoria Prisacaru, din cauza graniței care a trecut prin Probotești, și-a regăsit fiul Adam în România, tocmai peste 15 ani.
Scriitoarea Maria Toacă (Andrieș) a citit pasaje din publicistica sa despre Elena Crihan din această localitate, care a fost deportată în Siberia cu cinci copii, din simplul motiv că tatăl lor a fost primar și un bun gospodar al satului în perioada interbelică. De asemenea, scriitoarea a
găsit și urme de prințese pe moșia Proboteștilor – Olga Sturdza, din neam domnesc, care a contribuit la zidirea bisericii de cărămidă în 1873, îndeplinind obligațiile testamentare către fosta proprietară, monahia Melania Potlog.
La eveniment au fost prezente meșterițele din Dorohoi Maria Zoițanu și Aurica Cojocaru, deținătoarea titlului „Tezaur uman viu”, de la care o ie a ajuns la o fetiță din Probotești.
Partea muzicală a fost asigurată de tineri violoniști, elevi ai Școlii de Artă „Ciprian Porumbescu” din Herța, precum și de profesorul de muzică Răzvan Sarafim de la Dorohoi, care a interpretat două cântece cunoscute în întregul areal românesc despre părinți și despre Măria Sa Femeia.
Mesaje de felicitări au adresat Irina Vasile Airinei, scriitoare și jurnalistă de prestigiu, președinta Asociației ANIMA FORI – Sufletul Cetății – de la București, scriitorul din Suceava Constantin Horbovanu, șeful Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți”, și jurnalista Felicia Toma.
Din partea Comunității Teritoriale Ciudei, care a găzduit anul trecut prima ediție a „Memorabilelor”, au fost prezenți soții Romena și Gheorghe Motrescu, activiști ai vieții culturale din această frumoasă localitate de la poalele Carpaților.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com