Ei sunt de acord că scopul Forțelor Armate ale Ucrainei nu a fost doar acela de a complica logistica Rusiei în sud, ci și de a-i da o palmă lui Putin înaintea unor negocieri istorice.
Astăzi dimineață a devenit cunoscută prăbușirea structurilor Podului din Crimeea: a căzut o deschidere în arc a părții rutiere cu o lungime de peste 270 de metri. Experții CNN au presupus că Ucraina ar fi putut alege tocmai acest moment pentru atac în mod deliberat. Ei au atras atenția asupra faptului că operațiunea a avut loc cu câteva zile înainte de summit-ul trilateral istoric al liderilor SUA Donald Trump, Chinei Xi Jinping și Rusiei Vladimir Putin.
„Kremlinul a urmărit să înfățișeze aceste negocieri drept o «Nouă Ialtă», în cinstea conferinței din 1945, la care liderul sovietic Iosif Stalin a redesenat practic harta globală a sferelor de influență ale puterilor aliate”, se arată în material. „Atacul asupra podului face ca Ialta, un oraș din Crimeea anexată, să devină practic inaccesibilă dinspre Rusia continentală, cel puțin până când obiectivul va fi reparat.”
La BBC, lovitura dată podului a fost numită o încercare a Kievului de a crește costul politic al războiului pentru Putin și, urmând exemplul CNN, s-a atras atenția asupra momentului ales pentru operațiune. „Atacul are loc într-un moment important, înaintea întâlnirii lui Putin cu liderii Chinei și ai SUA. Acest lucru îi poate strica momentul de triumf”, scriu experții publicației. În plus, conform evaluărilor lor, de data aceasta consecințele loviturilor asupra obiectivului sunt mult mai serioase decât în cazul operațiunilor anterioare.
Analistul proiectului finlandez OSINT Black Bird Group, Emil Kastehelmi, consideră că partea rutieră a podului nu va fi refăcută până la sfârșitul războiului. De asemenea, el atrage atenția asupra avarierii grave a pilonilor și presupune că rușii ar putea încerca să rezolve problemele logistice cu ajutorul feriboturilor, însă nu se știe câte dintre acestea sunt în stare de funcționare în prezent.
Analistul principal al companiei britanice de securitate maritimă Ambrey, Thomas Alexia, a presupus că rușii ar putea încerca să scoată din apă arcul distrus, însă această sarcină nu este una ușoară. Între timp, deputatul parlamentului norvegian Peter Frølich, cunoscut pentru sprijinul său activ față de Ucraina și pentru fondarea organizației de voluntari Fritt Ukraina, a subliniat un rezultat al acestei operațiuni care nu a fost încă menționat: prăbușirea podului nu numai că va complica aprovizionarea militară, dar va limita și turismul ilegal în peninsulă.
Și Institutul pentru Studiul Războiului din SUA leagă atacul Ucrainei de necesitatea de a-i împiedica pe ruși să folosească principalele linii de comunicație terestre (GLOCs) pentru a aproviziona grupările care luptă în regiunile Herson și Zaporijjia, care depind în mod critic de aprovizionarea prin peninsula ocupată. Podul din Crimeea în sine este principala verigă a acestei rețele, care, pe lângă acesta, include și autostrăzi, căi ferate, poduri, tuneluri și treceri cu bacul.
„Atacul Ucrainei asupra Podului Kerci demonstrează incapacitatea Rusiei de a proteja obiectivele strategice care sunt critice atât pentru economia rusă, cât și pentru logistica militară”, au menționat experții.
Reamintim că, în dimineața zilei de 17 noiembrie, după două serii de atacuri ale Forțelor Armate ale Ucrainei cu drone și rachete, s-a prăbușit deschiderea în arc a părții rutiere a Podului din Crimeea, având o lungime de peste 270 de metri. Acest lucru a dus la oprirea traficului rutier și feroviar – calea de rulare a suferit și ea avarii , precum și a navigației între Mările Neagră și Azov. Ulterior, Președintele Volodymyr Zelenski a comunicat că această operațiune a fost pregătită timp de câteva săptămâni: mai întâi au fost scoase din funcțiune sistemele de apărare antiaeriană, război electronic etc. de pe peninsulă, și abia după aceea Forțele de Apărare ale Ucrainei au atacat obiectivul. Între timp, purtătorul de cuvânt al dictatorului rus, Dmitri Peskov, a încercat să evalueze cu optimism ceea ce, cu precauție, poate fi numit începutul sfârșitului patrimoniului arhitectural al rușilor, declarând că, după reparații, podul va deveni și mai bun.
Aceasta este a patra operațiune a Ucrainei împotriva Podului din Crimeea. Atacurile anterioare au avut loc în anii 2022, 2023 și 2025. În timpul primei operațiuni, Forțele de Apărare au folosit un autovehicul încărcat cu 21 de tone de exploziv în echivalent T.N.T., un an mai târziu au lansat asupra obiectivului două drone de luptă Sea Baby, iar doi ani mai târziu au aruncat în aer partea subacvatică. Rusia încearcă să protejeze podul: în primăvara anului 2024, a instalat de-a lungul acestuia bariere de protecție și a consolidat apărarea antiaeriană. Cu toate acestea, partizanii raportează că obiectivul se surpă și are nevoie de reparații de urgență.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
