Crizele de furie sunt frecvente la copii, în special la cei care nu reușesc să își gestioneze emoțiile puternice, precum frustrarea sau supărarea. Atunci când această neputință vine pe fondul unui factor de stres, criza e gata instalată. Identificarea factorilor de stres la copii este destul de ușoară, deoarece sunt universali: oboseala, foamea sau problemele de acasă ori de la școală îi pot face pe copii să aibă crize de furie. Declanșatorii variază în funcție de vârstă și etapa de dezvoltare – dar, odată ce îi cunoști, devine mult mai simplu să eviți crizele de furie.
Cum gestionezi crizele de furie la copii de 3 ani. Crizele de furie la copii pot lua multe forme. Ele pot implica explozii spectaculoase de nervi, frustrare și comportament dezorganizat – când copilul „pierde controlul”. De la țipete, încordarea membrelor, arcuitul spatelui, lovituri, căderi, agitație sau fugă, până la a-și ține respirația, a sparge lucruri sau a se răni pe ei înșiși ori pe alții – toate aceste manifestări fac parte din haosul unei crize de furie, care apare cel mai adesea la copiii cu vârste între 1 și 3 ani. Iar asta pentru că micuții se află încă într-o etapă incipientă de dezvoltare socială, emoțională și a limbajului. Nu pot întotdeauna să-și comunice nevoile și sentimentele, inclusiv dorința de a face lucruri singuri, așa că pot deveni frustrați. Astfel, crizele de furie sunt una dintre modalitățile prin care copiii mici își exprimă și gestionează emoțiile și încearcă să înțeleagă sau să schimbe ce se întâmplă în jurul lor.
Factori care pot duce la apariția crizelor de furie:
- Temperamentul – acesta influențează cât de repede și puternic reacționează copiii la evenimente frustrante sau schimbări în mediu.
- Stresul, foamea, oboseala și supra-stimularea – acestea pot îngreuna capacitatea copiilor de a-și exprima și gestiona emoțiile și de a rămâne calmi.
- Situații cu care copiii nu pot face față – de exemplu, un copil mic poate avea dificultăți, dacă un copil mai mare îi ia o jucărie.
- Emoții puternice – îngrijorarea, frica, rușinea și furia pot fi copleșitoare pentru copii.
Auto-reglarea este abilitatea de a înțelege și gestiona sentimentele și reacțiile. Copiii încep să o dezvolte de la aproximativ 12 luni. Pe măsură ce copilul crește, va fi mai capabil să-și regleze reacțiile și să se calmeze atunci când se întâmplă ceva supărător. Drept urmare, vei vedea mai puține crize de furie. Iată câteva lucruri pe care le poți face pentru a diminua frecvența acestora:
- Ajută copilul să înțeleagă emoțiile. Poți face acest lucru de la naștere, folosind cuvinte pentru a eticheta sentimentele, precum „fericit”, „trist”, „supărat”, „obosit”, „flămând”.
- Identifică declanșatorii crizelor, precum oboseala, foamea, grijile, fricile sau supra-stimularea. Ai putea planifica activitățile zilnice astfel încât să eviți acești declanșatori.
- Când copilul gestionează o situație dificilă fără o criză, încurajează-l să se concentreze pe faptul cum se simte. De exemplu: „Te-am văzut cum ai construit din nou turnul fără să te enervezi când a căzut. Cum te-ai simțit? Te-ai simțit puternic și calm?”.
- Vorbește despre emoții după o criză, când copilul este calm. De exemplu: „Ai aruncat jucăria pentru că erai supărat că nu funcționa? Ce altceva ai fi putut face?”.
- Modelează reacții pozitive la stres. De exemplu: „Sunt îngrijorat că aglomerația ne face să întârziem. Dacă respir adânc, mă va ajuta să rămân calm”. Învățând copilul câteva semne pentru cuvinte-cheie, cum ar fi „supărat” sau „flămând”, poate ajuta până când învață cuvintele pe care să le spună în loc.
- Uneori, crizele de furie apar indiferent de ce faci pentru a le evita. Când ele apar, modul de a reacționa depinde de vârsta copilului:
Pentru copii mici, funcționează bine „timpul petrecut împreună” – stai aproape, oferă confort și asigură copilul că îi înțelegi sentimentele. Asigură-te că atât cel mic, cât și cei din jur sunt în siguranță. Acest lucru ar putea însemna să muți copilul într-un alt loc, dacă este necesar. Odată ce copilul este într-un loc sigur, recunoaște calm emoția pe care o exprimă – vorbește încet și pe un ton scăzut. Rămâi liniștit cu copilul până se calmează. Atinge-l sau ține-l dacă vrea acest lucru, sau oferă-i mai mult spațiu fizic dacă are nevoie. Nu încerca să-l faci să se poarte rațional, în acel moment nu poate face acest lucru. Fii consecvent în a nu ceda la cerințe. Acest lucru va ajuta copilul să învețe că furia nu îl ajută să obțină ceea ce vrea. (Totul despre mame.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com