Potrivit Calendarului creștin-ortodox, în fiecare an, la data de 14 octombrie (stil nou) se prăznuiește Sfânta Cuvioasă Parascheva, această sărbătoare fiind însemnată cu cruce roșie. Considerată protectoarea fecioarelor, mamelor și călugărițelor, Sfânta Cuvioasă Parascheva este cea mai iubită sfântă din România, puterile ei miraculoase fiind cunoscute și mult căutate de credincioși.
Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în prima parte a secolului al XI-lea. De neam din Tracia (macedoneană), din satul Epivat, de pe țărmul Mării Marmara, Cuvioasa Parascheva făcea parte dintr-o familie de oameni de neam bun și credincioși, care au crescut-o cu frica de Dumnezeu. Se spune că la vârsta de zece ani, pe când se afla la Sfânta Liturghie dintr-o biserică a Precistei, a auzit cuvântul Evangheliei: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Din acel moment, ea a început să facă din ce în ce mai multe fapte milostive și, chiar să își doneze hainele săracilor. Cu averea moștenită de la părinți, tânăra Parascheva a oferit partea ei săracilor și s-a retras în pustietate, la Constantinopol, alături de călugări și călugărițe. Ulterior, ascultându-le sfatul, Parascheva a părăsit Constantinopolul și a mers la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea unde a stat timp de 5 ani. De aici, a plecat către Țara Sfântă unde voia să-și petreacă restul vieții. A vizitat Ierusalimul, după care s-a retras la o mănăstire din pustiul Iordanului. În ceea ce privește postul, rugăciunea și privegherea de toată noaptea, le întrecea pe toate celelalte fecioare. La vârsta de 25 de ani i-a apărut un înger în vis care i-a spus să se întoarcă la locurile părintești. „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat sufletul.
A fost îngropată ca o străină. Potrivit tradiției se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la țărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat pe niște creștini să-l îngroape după rânduiala creștinească. Săpând deci o groapă, au găsit trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit și plin de mireasmă. Cu toate acestea, au pus alături de ea și trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia din creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, șezând pe un scaun luminat și înconjurată de îngeri, iar unul dintre aceștia îl mustră pentru că n-a scos din groapă trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împărăteasa pe care o văzuse în vis „și care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva” i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva la loc de cinste. Credincioșii au înțeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt și l-au așezat în biserica Sfinții Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaște.
Obiceiuri și tradiții. Sfânta Cuvioasă Parascheva este ocrotitoarea familiei și se cuvine ca în această zi să fim mai smeriți, să ne rugăm pentru liniște, pace și armonie în familie și să nu îi uităm nici pe cei trecuți la cel veșnice, oferind pomană celor nevoiași.
Se mai spune că așa cum este vremea de Sf. Parascheva, așa va fi până la Sfântul Dumitru. Totodată, previziuni legate de starea vremii se fac și în funcție de somnul oilor. În cazul în care oile dorm strânse și înghesuite laolaltă, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă și friguroasă. Dacă oile dorm răsfirate, atunci iarna va fi blândă.
Pentru a nu avea probleme de sănătate, se interzice femeilor să facă treburi în casă, să calce ori să coase. De asemenea, nici bărbații nu au voie să muncească, altfel casa le va fi lovită de trăsnet și va cădea grinda peste ea.
De Sfânta Parascheva e bine să împarți covrigi, lipii, must nou și vin roșu celor amărâți. Cei care dau pomană vor avea sărbători îmbelșugate în tot restul anului. Dacă cineva cere ajutor, nu te feri să îi întinzi mâna ta. Nu e bine să faci foc în casă în această zi, oricât ar fi de frig. Se spune că adevărata credință ține căldura în sufletele oamenilor. Credințele și legendele populare o înfățișează pe Sfânta Parascheva sub chipul unei bătrâne care veghează pentru sănătatea oamenilor și fertilitatea pământului. Sfânta Cuvioasă Parascheva mijlocește către Domnul pentru toți creștinii, ocrotește și izbăvește de boli, de spaimă și de pagube, risipește furtunile, aduce roade și belșug.
Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva — Pelerinaj la Iași. Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost aduse în Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) și așezate pe 14 octombrie 1641, în Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“. În anul 1887, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iași. Pelerinajul de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași este unul dintre cele mai mari pelerinaje. Ceremonia de prăznuire începe pe data de 11 octombrie și se termină pe data de 15 octombrie. Pe durata pelerinajului se citește și Acatistul Sfintei Parascheva.
Sărbătoarea din 14 octombrie are o însemnătate cu totul aparte pentru români, sute de mii de credincioşi venind să se închine la racla celei pe care o ştiu „mult folositoare“. Cei care ajung la „Cuvioasa“ o roagă pentru soluţionarea problemelor de zi cu zi, îi cer alinare pentru necazurile care s-au năpustit asupra lor, pentru sănătate, spor în casă şi bucurii. (Adevărul.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com