Biserica Ortodoxă sărbătorește astăzi, 2 august (stil vechi), ridicarea la cer a Sfântului Mare Proroc Ilie Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanți proroci din Vechiul Testament, Sfântul Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă.
S-a născut într-o familie de preoţi, în ţinutul Tesvi din Galaad, în jurul anului 904 î.Hr. De la numele acestei localităţi se trage şi numele său, Ilie Tesviteanul. A trăit pe vremea lui Ahab, regele Regatului Israel, ce avea reşedinţa în ţinutul Samariei.
Sfântul Ilie a venit pe lume într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor şi zeilor străini. Se spune că la naşterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcaţi în alb învelindu-l în scutece de foc şi, dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieţi. Încă din copilărie, ținea cu stricteţe poruncile Legii și se ținea în feciorie, post neîncetat și rugăciune arzătoare. A activat în Regatul de Nord, în timpul regelui Ahab.
În tradiţia populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roţi de flăcări, tunând şi lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune că este aducător de ploaie şi că poate provoca furtuni puternice. Multe legende spun să Sfântul Ilie nu şi-a încheiat misiunea pe pământ, el ridicându-se la cer şi aşteptând acolo sfârşitul lumii, pentru a se lupta cu căpetenia diavolilor. Potrivit Tradiţiei Bisericii, el este viu în trup, aflat în grija lui Dumnezeu în locaşurile cereşti. Sfântul Ilie a fost văzut de cei trei Sfinţi Apostoli, Petru, Ioan şi Iacob, pe Muntele Taborului, în vremea Schimbării la Faţă a Mântuitorului Hristos, şi va fi văzut din nou de oameni înaintea celei de a doua veniri a lui Iisus Hristos.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie. Ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, Sfântul Ilie este sărbătorit prin numeroase tradiţii. În dimineaţa zilei Sfântului Ilie se culegeau plante de leac, ca busuiocul, care mai apoi erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot dimineaţa se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. Femeile duceau ziua busuioc la biserică pentru a fi sfinţit, iar, odată întoarse acasă, îl puneau pe foc şi cenuşa rezultată era folosită în scopuri terapeutice.
Conform tradiţiei, până în această zi nu era permisă consumarea merelor şi nucilor. Nu era voie ca aceste fructe să se lovească una de alta, pentru a nu aduce grindină. Acest obicei este păstrat în unele zone şi astăzi. În această zi, merele se duc la biserică pentru a fi sfinţite, astfel ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă. Oamenii mai spun că, după ziua Sfântului Ilie, vor începe ploile mari de vară.
Românii își amintesc şi de sufletele morţilor în ziua Sfântului Ilie, în special de cele ale copiilor. Merele scuturate de către femei erau date pomană copiilor străini, pentru a înveseli spiritele celor morți.
Sfântul Ilie este considerat şi patronul apicultorilor. În mod tradițional, mierea de albine e recoltată numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi ca de sărbătoare și ajutaţi de către un copil. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii, gustau din mierea nouă şi dintr-o ţuică îndulcită cu miere.
Această sărbătoare marchează şi miezul verii pastorale. De ziua Sfântului Ilie, ciobanilor le era permis să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau cadou iubitelor sau soţiilor furci pentru tors. În vechime, se obişnuia să se organizeze întâlniri ale satelor de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, târguri, iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre. În cadrul acestor manifestări, ce durau mai multe zile şi erau considerate a fi bune prilejuri de cunoaştere pentru tineri, atmosfera era însufleţită de muzică şi se făcea comerţ cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte şi produse agricole.
În ziua de după Sfântul Ilie, oamenii îl sărbătoresc pe Ilie-Pălie, vizitiul care conduce carul Sfântului.
În ziua de Sfântul Ilie (pe stil nou sau pe stil vechi) foarte mulţi români, care poartă numele Ilie şi derivatele acestuia îşi sărbătoresc onomastica. Cele mai frumoase mesaje și urări care se trimit de Sfântul Ilie sunt cele simple, venite din suflet. (Ştirile Pro TV.ro; Moldpres.md)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com