Duminică,7 iunie 2026 , o zi obișnuită de început de vară…
Cuiburile berzelor freamătă de ciripitul vesel al puilor care dau zgomotos din aripi vrând să ia urma părinților plecați să le aducă de mâncare, dar cum nu reușesc să se înalțe spre cer se mulțumesc să stea la taifas între ei și să-i aștepte cu bucate alese, dar mai ales cu sfaturi pentru viață. Va veni, în scurt timp, vremea când vor învăța să zboare sub privirile grijulii ale părinților, pentru ca în toamnă să-i însoțească în marea călătorie spre țările calde, spre un nou tărâm unde vor migra spre a reveni în primăvară la cuiburile pe care le-au părăsit.
La fel ca păsările cerului și oamenii și-au început ziua liniștiții, unii ies din casă în straie de sărbătoare și se grăbesc să calce pragul Casei lui Dumnezeu, să spună o rugăciune pentru feciorul plecat în țări străine, alții își scot copii la o plimbare cu ponei sau la alte activități în aer liber, care implică animale sau în spații de joacă, mulți aleg să meargă la o cabană la munte, iar unii aleg să se odihnească și să se pregătească pentru o nouă săptămână de muncă.
În ciuda vremii frumoase care te atrage ca un magnet să ieși undeva la plimbare, câteva sute de oameni au ales să-și îndrepte pașii spre sala spațioasă a Casei de Cultură a comunei Zamostea unde a avut loc un eveniment inedit, momentul lansării Galeriei Oamenilor de Seamă de pe Valea Siretului, care își duce molcom apele de la izvoarele aflate în Obcinile Bucovinei, în apropierea localității Șipotele pe Siret, iar după ce scaldă mai multe localități din Bucovina de nord, coboară maiestos la vale formând o vale largă în prejma comunei Zamostea, unde m-am născut și am copilărit. Nu pot uita zilele frumoase de vară când mă luau bunicii „pe Siret”, bunde duceau cânepa la topit, iar în vreme ce ei munceau, străduindu-se s-o stivuiască cu grijă sub apă, noi ne scăldam sau ne jucam, desfătându-se cu priveliștile frumoase din jur și mai ales cu clipocitul apei care ne mângâia cu harul ei divin.
Ideea Galeriei Oamenilor de Seamă aparține profesorului Ioan Ițco, care s-a născut în satul Poiana din comuna Zvoriștea, aflat în apropierea satului meu natal. Până în prezent a deschis expoziții cu Galeria Oamenilor de Seamă în mai multe localități din România și nordul Bucovinei, între care în Iacobeni, Ciudei, Cernăuți, Oprișeni, Herța, Budineț și altele.
Manifestarea culturală a adunat la Zamostea sute de oameni din comună și localitățile învecinate, cadre didactice, oameni de cultură, cărora li s-au adăugat peste 50 de invitați din nordul Bucovinei, devenind un moment de manifestare a identității naționale a românilor de pe tot cursul râului Siret, de promovare a valorilor naționale, ale limbii și culturii române, care au fost, sunt și trebuie să rămână sfinte pentru toți românii indiferent de locul unde s-au stabilit și trăiesc. Între participanți îi menționez pe distinsul profesor doctor în istorie, Alexandru Simion, unul dintre cei mai cunoscuți istorici medieviști contemporani, fratele meu Stelică din Rădăuți și verișorul Marian din Zamostea, care au venit cu toată familia să-mi fie alături la un moment atât de emoționant, profesoara Cristiana Mateiciuc, fostă colegă de liceu, fost inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al capitalei, care a venit special din București, profesoara Lilia Govornean, președinta ACDERU, care a adus un grup de copii ce ne-au încântat privirea cu dansurile tradiționale, bătuta specifică Moldovei, profesorul Radu Petrașescu, directorul Liceului nr.1 din Ciudei, însoțit de un grup de dansatori care au ridicat sala în picioare și au umplut-o cu farmecul aplauzelor menit să stoarcă lacrimi de bucurie, cadre didactice de la Școala gimnazială Zamostea și minunații copilași care ne-au încântat cu cântece și dansuri de neuitat, profesoara Cazac Gabriela, inspector de limba română la Inspectoratul Școlar Județean Suceava, fostul meu profesor de matematică Spiridon Beldian, singurul dintre dascălii de la școala gimnazială care mai este în viață, profesorul doctor în geografie Ioan Stan care mi-a fost dascăl la Liceul Teoretic Siret, omul de afaceri Costel Ungurașu, mare susținător al acțiunilor de promovare a românismului, oameni de cultură, între care pictorul Ioan Bodnar din Rădăuți care mi-a oferit un superb tablou, profesorul Constantin Bulboacă, președintele Cenaclului „Nicolae Labiș” din Fălticeni însoțit de un grup de maeștri ai condeiului care fac parte din cenaclu, între care profesoara Maria Crețu, poetă, soțul ei Puiu Crețu, care ne-a încântat cu flautul său fermecat, Marinel Dănilă, un maestru al fotografiei, poetul Costel Befu din Dolhești, urmaș al hatmanului Șendrea, cumnatul lui Ștefan cel Mare, și mulți alți invitați din comună și localitățile din jur.
Întâlnirea a început pe sunetele atât de dragi nouă ale Imnului Național care a ridicat sala în picioare, acesta fiind interpretat cu căldură și entuziasm de toți participanții. Când s-au pierdut în neguri și ultimele ecouri ale vibrantului cânt al românilor de pretutindeni ,domnul Vasile Haliuc, primarul comunei Zamostea, a deschis ședința solemnă a Consiliului comunal, fiind prezenți 9 din cei 11 consilieri, care au aprobat în unanimitate propunerea de a mi se acorda titlul de cetățean de onoare. Inițiativa a aparținut domnului primar Vasile Haliuc, care a fost organizatorul evenimentului, căruia îi aduc cele mai alese mulțumiri pentru recunoașterea activității pe care o desfășor de peste două decenii pe tărâm literar. Mulțumesc de asemenea tuturor celor care au luat parte la eveniment pentru că au primit cu aplauze și entuziasm oferirea diplomei de cetățean de onoare, privilegiu care mă obligă să continui munca pentru a oferi cititorilor mei atât din comuna natală, cât și românilor de pretutindeni, noi opere literare care să trezească interes, pentru a fi căutate și citite cel puțin la fel ca cele scrise până în prezent. Cu promisiunea cu voi ține și mai strâns legătura cu meleagurile natale am oferit un set din Epopeea Ștefaniană „Cavalerii Crucii”, domnului primar Vasile Haliuc, și alte două seturi doamnei Zosin Alina, directorul Casei de Cultură și a bibliotecii de care mă leagă atâtea amintiri plăcute, nu pot uita vremurile copilăriei când mergeam pe jos mai bine de 2 km pe ulițele prăfuite și adesea noroioase ale satului să ajung la bibliotecă pentru a căuta noi comori ascunse între coperțile cărților frumos orânduite pe rafturi.
Au luat pe rând cuvântul toate personalitățile enumerate mai sus, între care aș scoate în evidență pe distinsul oaspete, istoricul Alexandru Simion, care a făcut o succintă dar valoroasă prezentare a operei mele, profesoarele Cristiana Mateiciuc din București și Lilia Govornean din Cernăuți, care împreună cu profesoara Corina Beldianu, coordonator al Școlii primare Ciomârtan unde am învățat primii 8 ani de școală, au realizat un parteneriat între Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina și Școala Generală Zamostea, parteneriat care a prins viață la manifestarea culturală din 7 iunie, prin cântecele și dansurile minunate ale elevilor de la școlile românești din nordul Bucovinei și a celor din Zamostea, urmând să continue prin noi și frumoase asemenea evenimente ce vor avea loc în viitor atât în comuna Zamostea, cât și în nordul Bucovinei. Radu Petrasescu, directorul Liceului nr.1 din Ciudei, îl consideră pe profesorul Ioan Ițco cel mai iubit dintre români în comunitatea românească din nordul Bucovinei, un om care pentru cei peste 50 de ani de când bate drumurile Regiunii Cernăuți din Ucraina ar merita titlul de erou național.
S-au mai remarcat la cuvânt pictorul Ioan Bodnar, scriitorii din zona Fălticenilor care fac parte din Cenaclul „Nicolae Labiș”, cât și alți vorbitori care au evidențiat rolul culturii în păstrarea identității de limbă și neam.
Manifestarea a continuat cu o vizită la Mănăstirea cu hramul Sfântul Nicolae din Bălinești, comună învecinată cu Zamostea. Ctitorie a boierului Ioan Tăutu, cel mai de seamă logofăt al voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, devenită recent mănăstire de maici, biserica mănăstirii își ridică semeață turla spre cer, dezvăluindu-se privitorilor prin o notă de inedit față de celelalte lăcașuri de cult construite în Moldova în secolului al XV-lea; pe lângă inspirația locală, logofătul a folosit la ctitoria sa de la Bălinești idei originale aduse din soliile în care a fost trimis de voievod în Polonia și alte țări europene.
Un nou buchet de flori așezat cu dragoste și pioșenie pe altarul sfânt al culturii și identității naționale, evenimentul cultural din 7 iunie 2026 desfășurat la Zamostea, va rămâne izvor din care vor înflori noi și frumoase acțiuni de promovare a limbii, tradițiilor și istoriei poporului român, al înfrățirii cu școli din nordul Bucovinei și cealaltă Românie de peste Prut, numită impropriu Moldova, prilej de întâlnire și cunoaștere între oameni de cultură și învățământ. Sunt mândru că împreună cu prietenul meu, profesorul Ioan Ițco, ne-am aflat în centrul acestei prestigioase manifestări culturale și aducem calde mulțumiri și omagii tuturor celor care au organizat și găzduit evenimentul, în frunte cu inițiatorul și sufletul acestuia, primarul comunei Zamostea, domnul Vasile Haliuc.
Duminică, Anul Domnului 2026, ziua a 7-a a lunii Cireșar, Zamostea a devenit un nou centru al spiritualității românești al românilor de pretutindeni!
Andrei BREABĂN,
scriitor și jurnalist, membru UZPR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com