La 1 ianuarie, după calendarul bisericesc pe stil nou, este prăznuit Tăierea împrejur cea după trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Acesta este cel care a împlinit și desăvârșit rânduiala Legii Vechi, pentru a se pune în loc tăierea împrejur cea după Duh, a inimii. Toate acestea, pentru a le dovedi iudeilor, faptul că are trup și că nu a stricat Legea. Astfel, după doar opt zile de la Nașterea Sa, a fost adus în locul în care iudeii se tăiau împrejur, pentru ca și El, la rândul Lui, să fie tăiat împrejur. Atunci a fost momentul în care i s-a dat numele de Iisus, așa cum vestise și Arhanghelul Gavriil, la Buna Vestire.
De asemenea, la 1 ianuarie este cinstit Sfântul Vasile cel Mare, care a trăit în timpul domniei împăratului Valens și a aparat dreapta credință. Tatăl său, Vasile, era din Pont, iar mama să, Emilia, era din Capadocia. Sfântul Vasile cel Mare îi cunoștea atât pe cei din timpul său, cât și pe cei din vechime, învățând filozofia și științele existente la acea vreme. Astfel, Sfântul Vasile cel Mare a devenit arhiereu al Arhiepiscopiei din Cezareea Capadociei, fiind descris ca: „un om foarte înalt la stat și drept că o făclie, uscățiv și slăbit de ajunare și de veghere, oacheș la față, dar obrazul îngălbenit, nasul lunguieț, sprâncenele cercuite și plecate, asemenea omului gânditor, fruntea încrețită, umerii obrajilor ieșiți, tâmplele adâncite, cam pleșuv la păr, cu barbă destul de lungă, căruntă pe jumătate”. Cu toate acestea, Sfântul Vasile cel Mare s-a confruntat cu multe greutăți pentru credința ortodoxă, însă a reușit să ajute toate persoanele care erau la nevoie, pe bolnavi și bătrâni. Sfântul Vasile cel Mare a trecut la cele veșnice în anul 379.
După calendarul bisericesc pe stil vechi, la 1 ianuarie este cinstit Sfântul Bonifaciu. El a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305). Era robul unei femei de neam mare, cu numele Aglaia, fiica lui Acacius, proconsulul Romei. Bonifaciu trăia în păcate trupeşti cu stăpâna lui şi era şi beţiv, dar era milostiv, iubitor de străini, îndestula cu dragă inimă pe cei lipsiţi, îşi pleca urechea şi inima la suferinţele şi rugăminţile oamenilor. La fel şi stăpâna lui era milostivă şi iubitoare de mucenici. Într-una din zile i-a zis lui Bonifaciu: „Du-te în Răsărit, unde sfinţii sunt chinuiţi şi adu-mi moaşte de sfinţi, ca să le avem spre ajutor şi mântuire sufletească”. Bonifaciu i-a răspuns, râzând: „Dacă-ţi voi aduce moaştele mele, ai să le primeşti?”. „Nu mi-i de glumă”, i-a spus Aglaia. Apoi i-a dat unele sfaturi, şi s-a rugat pentru el, i-a dat bani şi l-a liberat.
Şi a plecat Bonifaciu însoţit de doisprezece robi cu aur mult în Tarsul Ciliciei, unde sfinţii erau chinuiţi. A găsit acolo pe sfinţi pătimind şi suferind pentru Hristos. Le-a sărutat lanţurile şi rănile. Dar aprinzându-se de râvnă dumnezeiască, s-a dus înaintea ighemonului şi a mărturisit că este creştin. A fost prins şi supus la multe şi felurite chinuri, pe care le-a răbdat cu seninătate, ceea ce a adus la Hristos 50 de bărbaţi care au şi fost botezaţi. Apoi i s-a tăiat capul.
Robii, care veniseră cu el din Roma, nu ştiau de cele ce se petrecuseră. Când au auzit de la ostaşi cu de-amănuntul chinurile lui şi că s-a săvârşit pătimind, s-au dus să-i caute moaştele. Le-au găsit şi au căzut peste ele, au plâns, le-au sărutat şi-i cereau iertare. Au cumpărat trupul cu 500 de galbeni, l-au uns cu mir, l-au înfăşurat în giulgiuri şi l-au dus la Roma. Aglaia, stăpâna lui, prin descoperire îngerească, a aflat totul. A ieşit întru întâmpinarea lui ca să-l primească şi să-l cinstească precum se cuvenea. L-a îngropat la 50 de stadii de Roma. Mai târziu a zidit o biserică măreaţă în numele lui, în mijlocul Romei, şi l-a mutat în ea. Acolo se făceau în fiecare zi nenumărate tămăduiri. Sfântul Bonifaciu este considerat ocrotitorul sănătăţii şi modului sănătos de viaţă.
Semnele timpului din această zi atestă că, dacă copacii sunt acoperiţi cu promoroacă, anul care începe va fi bogat în recolte. Dacă e zi cu vânt, va fi roadă bogată de nuci. De e zi caldă şi fără zăpadă, îngheţuri nu vor fi mult timp. Dacă discul lunii se vede clar, vara va fi frumoasă.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.liberti.com