Ilie Popescu la 40 de zile de la plecarea la cele veşnice

27 11 Ф 8
Zilele trec pe neobservate. Cu bune, cu rele, cu probleme, cu speranțe… Nici nu ne-am dat seama că au trecut primele 40 de zile de la plecarea pe tărâmul neîntoarcerii a profesorului nostru drag, Ilie Popescu. Parcă mai ieri au venit de la Cernăuți un grup de diplomați, lectori, ziariști, însoțind cortegiul funerar. Se reîntorcea în țărâna baștinei pe care a iubit-o atât de mult, pătrăuceanul, Cetățeanul ei de Onoare, Ilie Popescu. Era o zi friguroasă de la jumătatea lui Brumărel. Iar spre finele lui Brumar, am venit noi, un mic grup de intelectuali din satul lui drag Pătrăuții de Jos, acele doamne, membre ale Societății regionale „Golgota”, care în ultimii 20 de ani i-am fost mereu în preajmă. Am fost de fapt familia lui spirituală. Bineînțeles, că l-au însoțit arunci, ca și acum fratele mai mic Costică și fiul acestuia Constantin.
După cum spuneam, ne-am adunat într-o zi friguroasă la Sediul Societății „Mihai Eminescu”, pentru a comemora 40 de zile de la plecarea sa dintre noi, dar și la lansarea ultimei sale cărți „Biobibliografie”.
Am invitat câțiva bucovineni, care i-au fost colegi, prieteni, studenți, indiferent de vârstă, de convingeri politice, de posturile ocupate. Unii dintre cei invitați, nu au putut fi prezenți, deoarece au participat la alte manifestări.
N-au lipsit diplomații noștri. Prezent fiind referentul consular, amabilul domn Florin Stan împreună cu soția sa, doamna Viorica Stan. Dumnealui, care a fost prezent și la înmormântarea regretatului nostru profesor, însoțit atunci de domnul ministru consilier Dan Constantin. Laconic, simplu, frumos a vorbit domnia sa despre calitățile profesionale și omenești ale savantului nostru. Despre activitatea sa științifică a relatat actuala șefă a Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene, doamna Cristina Paladean. N-a lipsit nici doamna Felicia Vrânceanu de la aceiaşi catedră, ambele au fost prezente și la înmormântarea fostului lor coleg de breaslă.
Rând pe rând vorbitorii, dintre care majoritatea i-a fost studenți, așa ca ziaristul Tudor Andrieș, președintele Societății pentru Cultura și literatura română din Bucovina, Vasile Bâcu, redactorul ziarului online „Zorile Bucovinei”, Felicia Nichita-Toma, poeta și ziarista Doina Bojescu, președintele Societății panucrainene „Golgota”, Vasile Rauț, reporterul și radiojurnalistul Vitalie Zâgrea, ei toţi evudenţiind deosebitele calități umane, umorul de care în ciuda tuturor încercărilor prin care a trecut, nu l-a părăsit niciodată, rodnica activitate științifică și publică, bunătatea, modestia și sinceritatea regretatului profesor universitar. Dar și alți vorbitori, care l-au cunoscut și au fost prezenți alături de el la zeci de manifestări culturale, literare, artistice așa ca Mihail Gherman, Octavian Voronca, Elena Nandriș, Rodica Zegrea, tinerii Natalia Balan din Pătrăuții de Jos și Dan Ursachi din Vicovu de Sus, Vladimir Acatrini au avut doar cuvinte de laudă, de recunoștință, de nemărginită stimă și respect pentru acel care a lăsat o urmă neștearsă pe pământ. Le mulțumim de asemenea poligrafistei Livia Orindarciuc și soțului acesteia Petru, membrilor corului „Dragoș Vodă” care au fost prezenți. Și nu în ultimul rând fratelui său Costică, care modest din fire n-a vorbit în fața auditoriului, dar aproape fiecăruia i-a mulțumit în parte. Mulțumiri îi aducem și noi lui, cât și fiului său Constantin, care au avut grijă de cartea care a fost lansată, asumându-și cheltuielile financiare, cât și a colăceilor pe care i-au primit toți cei prezenți. Tot ei au avut grijă de masa servită de sufletul răposatului frate și unchi.
La rândul meu aș vrea să le mulțumesc din suflet neobositelor doamne Larisa Popescu-Chedic, Natala Balan și Elena Clioț, lucrătoare în sfera culturii a satului Pătrăuții de Jos, voluntarului Andrei Schipor din satul nostru natal și domnului Dan Ursachi din Vicovu de Sus, care și atunci la înmormântare, și acum la comemorare ne-au fost alături, ne-au ajutat, ne-au sprijinit…
Am amenajat în incinta Sediului o mică expoziție a câtorva cărți ale regretatului savant. Cea de la urmă fiind a 33-ea la număr. Fiecare dintre cei prezenți au primit din partea familiei și a mea, căci mi-a revenit ca și atunci când era în viață, la ședințele Societății „Golgota” sau la unele întâlniri avute cu Ilie Popescu, și rolul de moderatoare a manifestării comemorative date, câte un exemplar de carte, am păstrat un moment de reculegere, la fine am rostit un „Tatăl nostru ” în memoria neuitatului om, patriot, savant, român Ilie Popescu.
În dimineața zilei de duminică, înainte de a ne porni spre Cernăuți, în casa tinerei noastre consătence Natalia Balan a intrat o păsărică. În ziua înmormântării, pe 15 octombrie, înainte de a merge la biserică, unde urma să fie adus răposatul, în bucătăria mea de vară de asemenea a intrat o păsărică. Se spunea din bătrâni că atunci când moare cineva drag și o păsărică vine la casa ta, e sufletul celui trecut în eternitate. Credem că de acolo de sus, sufletul lui Ilie Popescu se bucură, că aici pe acest pământ, unde a lăsat o urmă neștearsă, cât vom trăi, noi îl vom pomeni.
27 11 Ф 9
La Pătrăuții de Jos se pregătește deschiderea unei case-muzeu finanțată de Asociația Protecția Patrimoniului din București (director Laurențiu Dragomir). Aici se va deschide și biblioteca în numele lui Ilie Popescu. Mulțumiri familiei care ne-au dăruit cărțile rămase de la regretatul nostru pământean. Desigur că o parte din ziarele de și despre regretatul profesor voi dona eu personal. De asemenea, vom pregăti și standuri cu fotografii. Sperăm că cu ajutorul și înțelegerea din partea familiei sale, care i-au fost în preajmă până la ultima suflare, a neobositului domn Dan Ursachi, a noastră bineînțeles, vom reuși să facem și un monument la mormântul din cimitirul satului natal, în țărâna căruia își doarme somnul de veci. De asemenea vom scrie și publica despre viața, destinul, activitatea științifică și publică în ziarele și pe rețelele de socializare. Spuneam în scurtul interviu pe care i l-am acordat la finele comemorării reporterului Vitalie Zâgrea, că memoria e veșnică. Așa va fi mereu. În inimile, în sufletul, în memoria noastră va dăinui de-a pururi cel care a fost Ilie Popescu. Amintire veșnică!
27 11 Ф 10
Eleonora SCHIPOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Добавить комментарий