La 24 decembrie, după calendarul bisericesc pe stil nou, este sărbătorit Ajunul Crăciunului. Ajunul Crăciunului este puntea de trecere către sărbătorile de iarnă. Este ultima zi din Postul Crăciunului.
Ajunul este important, căci precedă Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Nașterea Domnului este anunțată prin colinde și urări. În dimineața ajunului, potrivit tradiției, copiii și tinerii feciori pleacă prin sat să vestească venirea Domnului și se întorc acasă cu bucurie în suflet, dar și cu daruri de la oameni: mere, nuci, covrigi și portocale. Tot în ajun, familia se adună la masă și mulțumește pentru bucuriile și roadele pe care le-au avut în casă pe toată perioada postului, cât și a anului.
În Ajunul Crăciunului toată casa trebuie să fie curată. Se spune că gospodinele nu mai au voie să dea cu mătura pe 24 decembrie, pentru a nu-și alunga norocul din casă.
Tot în această zi, după calendarul pe stil vechi, este cinstit Sfântul Daniil Stâlpnicul. El s-a născut într-o familie creștină, în satul Vitaria din Mesopotamia. Datorită faptului că acesta a fost singurul copil dăruit de Domnul la părinții săi, a fost învățat să se închine Lui încă de la o vârstă fragedă.
Astfel, Sfântul Daniil Stâlpnicul și-a început viața monahală la vârsta de 12 ani. Având binecuvântarea Sfântului Simeon Stâlpnicul, a plecat din mănăstire pentru a se alătura unui templu păgân de la țărmul Mării Negre, care fusese părăsit. În ciuda acestui fapt, după ce a trecut o perioadă bună de vreme, Sfântul Daniil Stâlpnicul a decis să urce pe un stâlp, pe care a îndurat arșiță, frig și atacuri din partea demonilor, acolo unde a rămas până la ultima sa clipă din viață.
În timp ce se afla pe stâlp, Sfântul Daniil Stâlpnicul a fost vizitat de împăratul Leon cel Mare, care a fost însoțit de oaspeți din străinătate, principi și aristocrați, dorind să mărturisească: „Iată cea mai scumpă comoară a împărăției mele!”. Se spune că în momentul în care Sfântul Daniil Stâlpnicul s-a stins din viață, au fost văzuți deasupra îngeri, proroci, apostoli și mucenici.
De asemenea, este ziua de pomenire a Sfântului Nikon de la Lavra Pecersk din Kiev. Nikon de Pecersk a trăit în secolul al XI-lea. El provenea dintr-o familie bogată, dar a renunțat la toate bunurile sale și a venit la Mănăstirea Peșterilor din Kiev. În 1006, a avut loc invazia lui hanului Boniak, iar Nikon, împreună cu alți călugări, a fost luat prizonier. Nikon a îndurat cu smerenie toate necazurile și i-a mulțumit lui Dumnezeu, iar odată i-a spus torționarului său că Domnul îl va întoarce la mănăstire. Aceștia nu au făcut decât să râdă de prizonier, dar în zadar: el a devenit brusc invizibil, iar gardienii nu au putut auzi decât cuvintele: „Slăvit să fie Domnul din ceruri”. În mod miraculos, Nikon s-a regăsit la o liturghie în Mănăstirea Peșterilor dun Kiev. S-a gândit să ascundă acest miracol de frați și a vrut să-și păstreze lanțurile din umilință. Dar egumenul i-a spus: „Dacă Domnul ar fi vrut ca tu să rămâi legat, nu te-ar fi scos din captivitate”. Mulți ani mai târziu, cel care îl torturase pe Nikon a venit la Mănăstirea Peșterilor din Kiev și l-a recunoscut pe fostul prizonier. Atunci el însuși a fost botezat și hirotonisit monah și a devenit novice al călugărului. Sfântul a murit la bătrânețe și a fost înmormântat în Peșterile apropiate.
Semnele din bătrâni arată că, dacă în ziua de 24 decembrie este cald, iar noaptea – înghețuri, în luna aprilie timpul va fi frumos. Dacă pământul este acoperit cu zăpadă, vara va fi rece. Dacă în amiaza zilei soarele iese din nori, vara va fi cu arșiță. De e zi posomorâtă, vara va fi ploioasă. Dacă ninge în această zi, va ninge și în ziua de Anul Nou. De e zi senină și caldă, în luna ianuarie vremea va fi moale.
Se va ține cont de faptul că în natură au avut loc schimbări esențiale și unele din aceste semne ale timpului și-au pierdut actualitatea.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com