La 27 noiembrie, stil nou, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Mucenic Iacob. Sfântul Mare Mucenic Iacob Persul a fost dregător la curtea regelui perşilor, dar și creștin din strămoși. Sfântul Iacob a fost căsătorit cu o femeie creștină alături de care a trăit în cinste și bogăție.
Însă, într-un moment al vieții, Sfântul Iacob și-a dat seama că nu are nevoie de comorile pământești, fiindcă cel mai important este sufletul său. Atunci când regele a pornit război contra creștinilor, Iacob a renunţat la credinţa în Hristos și a adus jertfe idolilor, închinându-se lor împreună cu regele. Mai apoi, Sfântul Mare Mucenic Iacob Persul a regretat ceea ce a făcut și a mărturisit în fața regelui că este creștin. Astfel, regele a dat poruncă să fie ucis.
O parte din moaştele sale se află în România, la Mănăstirea Dragomirna, iar alte părţi în Muntele Athos, Cipru şi Rusia.
De asemenea, la 27 noiembrie este prăznuită pe Icoana Maicii Domnului „a Semnului” din Novgorod. În icoana Maicii Domnului „a Semnului” din Novgorod, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este reprezentată cu mâinile înălțate în rugăciune, având Pruncul Iisus în dreptul pântecelui ei, înconjurat de o mandorlă luminoasă și binecuvântând. Această reprezentare iconografică a Maicii Domnului este considerată una dintre primele imagini iconografice ale Fecioarei Maria. O astfel de icoană se păstrează în Bazilica „Sfânta Agnesa” din Roma (secolul IV). De asemenea, există o icoană veche a Maicii Domnului „Nikopea” din secolul al VI-lea, unde Fecioara Maria este reprezentată șezând pe tron și ținând în mână un scut pe care se află chipul lui Iisus Hristos Emanuel. În România această reprezentare iconografică a Maicii Domnului este numită „Oranta”, iar în Grecia este cunoscută sub numele de „Platitera”. În Rusia, această icoană este cunoscută sub numele de Icoana Maicii Domnului „a Semnului”, primind acest nume prin secolele XI-XII, când Maica Domnului a făcut un semn minunat pentru cetățenii orașului Novgorod în anul 1170.
Potrivit calendarului creştin ortodox pe stil vechi, la 27 noiembrie este prăznuit Sfântul Apostol Filip, răstignit cu capul în jos. Originar din Betsaida Galileii, Sfântul Apostol Filip este cel de-al treilea Apostol chemat la misiune de către Mântuitorul nostru, Iisus Hristos. Sfântul Filip, întâlnindu-l pe Natanael, i-a zis: „Am găsit pe Cel despre Care a scris Moise în Lege şi prooroci, pe Iisus, fiul lui Iosif cel din Nazaret” (Ioan 1-45). Sfântul Filip a propovăduit credinţa creştină în Asia. El l-a însoţit pe Sfântul Apostol Andrei în Schitya, Dobrogea de astăzi, pentru a face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu.
Semnele timpului arată că, dacă ninge în ziua de 27 noiembrie, în luna mai vremea va fi posomorâtă. De e zi caldă, anul ce vine nu va fi bogat în recolte, iar vara ploioasă. Promoroaca de dimineaţă prevesteşte o recoltă bogată de ovăz.
Este important să știm că în natură s-au produs mari schimbări și unele din semnele timpului din trecut și-au pierdut actualitatea.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com