La 8 noiembrie, după calendarul bisericesc pe stil nou, este zi de sărbătoare cu cruce roșie – sunt cinstiţi Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt cunoscuți în tradiția populară, drept conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor în drumul spre rai. Sfântul Arhanghel Gavriil este considerat mesagerul veştilor bune, întrucât el a fost cel care le-a vestit Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana naşterea Fecioarei Maria. În iconografia ortodoxă, Sfântul Arhanghel Mihail este reprezentat în costum de soldat, care poartă în mână o sabie cu vârful îndreptat spre pământ.
Sărbătoarea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil este ultima mare sărbătoare a sfinților înainte de începerea Postului Crăciunului. Cu toate acestea, spre deosebire de restul sfinților din calendarul ortodox, arhanghelii nu sunt persoane canonizate odată cu trecerea la cele veşnice, ci sunt recunoscuţi ca îngeri. Se crede că la originea sărbătorii, care datează din secolul al V-lea, a stat sfinţirea unei biserici închinată Arhanghelului Mihail de către împăratul roman Arcadicus (396-408) din Constantinopol. Ulterior, în calendare a fost pomenit şi Arhanghelul Gavriil. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
În bisericile care poartă hramul sfinților arhangheli, există obiceiul ca fiecare credincios să primească un pahar cu vin și o felie de cozonac. În ziua praznicului se mănâncă peşte, pentru a fi sprinteni ca peştele, pentru a fi feriţi de boală şi de pagubă.
Ziua de 8 noiembrie este totodată un hotar între toamnă şi iarnă. Oamenii din popor cred că Marmareau, soţia lui Scaraoţchi, vrea cu orice preţ ca iarna să se abată imediat asupra oamenilor, însă Arhanghelul Mihail are rolul de a opri venirea bruscă a anotimpului rece.
În popor, sărbătoarea de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil mai poartă şi numele de „vara arhanghelilor”. Vremea în această zi este mai caldă decât ar trebui să fie în această perioadă a lunii. Pe lângă această zi caldă, tradiţia spune că între sfinţii Mihail şi Gavriil şi ziua de Crăciun trebuie să aibă loc şi „vara iernii”, adică vreo 3-4 zile călduţe şi binevoitoare.
La 8 noiembrie, pe stil vechi, este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Dumitru (Dimitrie). El a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305), în provincia Iliricum, și a fost el însuși ofițer al Imperiului Roman. Sfântul Mucenic Dimitrie s-a născut în cetatea Solun (Tesalonic), din părinţi de neam bun şi drept-credincioşi. Tatăl său era voievod în cetatea Solunului şi era creştin. Dar nu îndrăznea să mărturisească public credinţa în Hristos, căci atunci era mare prigoană asupra creştinilor din partea păgânilor împăraţi. Întorcându-se victorios după o luptă în părţile de răsărit ale imperiului, Maximian a ajuns şi la Tesalonic. Aici l-a chemat în faţa sa pe guvernatorul cetăţii, tânărul Dimitrie, care stând înaintea împăratului, cu mare îndrăzneală a mărturisit că este creştin. Sfântul Dimitrie a fost închis într-o baie mare şi veche, căci locul i s-a părut împăratului a fi mai de necinste decât închisoarea de obşte, unde au intrat ostaşii şi găsindu-l stând la rugăciune, l-au împuns cu suliţele. Întâia suliţă cu care a fost lovit a fost în coasta dreaptă, în locul în care a fost împuns şi Hristos pe cruce, Sfântul Mucenic Dimitrie suferind astfel moarte martirică.
Sfântul Dimitrie este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în care, spune tradiţia, ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi aşează cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, anotimpul rece va fi aspru.
Dacă ninge în această zi, primăvara va fi târzie şi rece. Dacă pe iarbă este brumă, la iarnă va fi multă zăpadă. De e zi caldă, caldă şi umedă va fi iarna. Dacă la răsărit de soare cerul e roșu, vremea rece se va menține pentru mai mult timp. De e cald, la iarnă vor fi mai multe zile cu moină. De e vremea rece în această zi, așa va fi și primăvara. Dacă până la această dată n-a înghețat niciodată apa din iazuri sau râuri, iarna va fi târzie. Dacă a nins pentru prima dată, adevărata iarnă va sosi peste 40 de zile.
Trebuie să știm că în natură au avut loc mari schimbări și unele din aceste semne ale timpului nu mai sunt actuale.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com