În loc de marș triumfal, retragere rușinoasă

18 07 2021 LC IST 3

La 18 iulie 1711, cu 310 ani în urmă, a început marea confruntare de la Stănileşti dintre forţele ruso–moldovene, conduse de ţarul Petru I al Rusiei şi de Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, şi cele otomane.

La 18-22 iulie 1711 a avut loc Bătălia de la Stănileşti, în urma căreia forţele ruso-moldovene au fost  încercuite de turci, iar țarul Petru I a fost constrâns să semneze pacea la Vadul Huşilor.

Planul țarului Petru I era să traverseze Moldova, peste Dunăre, pe direcția Istanbul, expediția sa urmând să fie un marș triumfal în principatele ortodoxe din Balcani.

Armata rusă a ajuns la Iași la 5 iulie 1711 după care atacă Brăila, cetate turcească la acea perioadă, pentru a motiva românii din Valahia să se alăture campaniei antiotomane.

Otomanii, după lupte intense, cedează Cetatea Brăilei  la 25 iulie 1711. Această victorie va rămâne fără vreun rezultat din cauza contraatacului turc din 11 iulie 1711 în Moldova. Turcii cu un efectiv de 120 000 oameni, au trecut  Dunărea la Oblucița. Armatele țarului Petru I și domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir pornesc în marș spre otomani cu 38 000 ostași ruși și 6 000 moldoveni. În apropierea localității Stănilești,  trupele ruso-moldovene sunt încercuite la 20 iulie, iar turcii au bombardat intens  și repetat tabăra rusă în ziua de 21 iulie.

18 07 2021 LC IST 2

Rușii vor contraataca, dar fără succes  și după mari pierderi se vor retrage după ce  turcii au acceptat  mesajul de retragere al țarului. Unele izvoare indică faptul că retragerea armatei a fost cumpărată de ruși, cu șapte care de aur.

Victoria turcilor îl obliga pe Dimitrie Cantemir să-şi părăsească tronul şi să se refugieze în Rusia, unde devine consilierul ţarului. În Moldova și în Valahia, în 1711 și respectiv 1714 urmau să fie instaurate domniile fanariote, care au permis  Porții otomane să-și întărească  pozițiile în cele două principate române și  să-și păstreze  controlul asupra liniei Dunării de Jos. Ca urmare imediată, domnul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), a fost  mazilit, deoarece nu acordase ajutor turcilor, ci stătuse în expectativă, aşteptând să vadă de partea cui va fi victoria. Ulterior, va fi executat împreună cu cei patru fii şi cu ginerele Ianache Văcărescu.

18 07 2021 LC IST 1

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Добавить комментарий