La 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, un grup de tineri, în frunte cu Anton Pann, a interpretat pentru prima oară imnul Revoluției pașoptiste „Deșteaptă-te, române!”. După Revoluția anticomunistă, în 1990 el a devenit Imnul Național al României.
Într-o scurtă perioadă de timp – 1917-1918 – „Deșteaptă-te, române!” a fost Imnul Național al Republicii Democratice Moldovenești, precum și al Republicii Moldova – din 1991 și până în 1994, fiind înlocuit cu „Limba noastră” de Alexe Mateevici.
Autorul muzicii imnului „Deșteaptă-te, române!” este considerat Anton Pann. Există versiuni că autorul versurilor, Andrei Mureșanu, poet și tribun al Revoluției pașoptiste, a pus versurile sale pe o melodie destul de populară în acea epocă. Interpretul Gheorghe Ucenescu a intonat-o la cererea poetului, în timp ce căuta o melodie potrivită pentru versurile sale.
Să ne referim la cele trei nume, care țin nemijlocit de Imnul „Deșteaptă-te, române!”. Anton Pann a fost poet, profesor și compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat și publicist român, autorul muzicii Imnului Național al României. În poemul său „Epigonii” Mihai Eminescu l-a supranumit „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb”. Andrei Mureșanu, autorul versurilor, a fost un poet și revoluționar român din Transilvania. S-a numărat între conducătorii Revoluției din 1848. Poemul său „Un răsunet”, scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios, a devenit ulterior imnul „Deșteaptă-te, române!”, numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”. Gheorghe Ucenescu a fost un cântăreț și dascăl român, profesor de muzică la primul gimnaziu românesc din Brașov. Este presupusul autor moral al melodiei imnului „Deșteaptă-te, române!”. În 1848, l-a ajutat pe Andrei Mureșanu, să găsească o melodie potrivită pentru poezia „Un răsunet” ce urma să devină imnul „Deșteaptă-te, române!”. A fost dascăl la Biserica Sfântul Nicolae din Brașov până la sfârșitul vieții.
Prima înregistrare a melodiei pe disc a fost realizată în 1900, în SUA, în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.
La 29 iulie, în România este marcată Ziua Imnului Național „Deșteaptă-te, române!”
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com