La 11 februarie anul 1866 Domnitorul României, Alexandru Ioan Cuza, este silit să abdice, ca urmare a conjuraţiei pregătite de coaliţia dintre conservatori şi liberal-radicali. O parte din elita politică a noului stat România, creat în baza a două principate româneşti: Moldova şi Valahia (Muntenia), considera că reformele în stil occidental ale lui Cuza veneau prea repede. Unii dintre marii proprietari de terenuri se temeau de desproprietăriri în folosul ţăranilor. Se contura tot mai mult ideea precum că adevărata suveranitate, faţă de Imperiul Otoman, România o poate obţine doar sub un principe străin. În baza acestui ultim deziderat se va crea viitoarea coaliţie din reprezentanţii a unor tabere diametral opuse, lucru care va mira toată lumea. Coaliţia dintre conservatorii cei mai de dreapta şi liberalii cei mai de stânga, cu complicitatea comandanţilor unor unităţi militare, va fi numită ulterior şi monstruoasa coaliţie. În noapte de 22 pe 23 februarie 1866 (stil nou), la orele 5, au pătruns în palat un grup de ofiţeri cu pistolul în mână silindu-l pe principele Cuză să semneze abdicarea. Ulterior, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să se îmbrace în haine civile şi a fost scos din palat, printre două rânduri de soldaţi care primiseră ordin strict să stea întorşi cu spatele pentru a nu-l vedea pe fostul domn. Atât de mari erau temerile complotiştilor în privinţa unei eventuale reacţii violente a soldaţilor, cu toţii fii de ţărani împroprietăriţi de Cuza. A doua zi, fostului domnitor i s-a permis să plece spre Austria de unde el niciodată n-a revenit. Alexandru Ioan Cuza a murit în exil la vârsta de 53 ani, relativ tânăr, în 1873.
La 11 februarie 1868 a încetat din viaţă fizicianul francez, Leon Foucault, cel ce a demonstrat, graţie pendului care îi poarta numele, mişcarea de rotaţie a Pământului. Jean-Bernard-Léon Foucault a rămas în istoria fizicii mai ales pentru experimentul său care a demonstrat rotația Pământului în jurul axei sale. Pendulul lui Foucault, instalat în Pantheonul din Paris, a fost reinstalat în 1995 și în prezent poate fi vizitat. Alte contribuții ale sale în fizică: determinarea vitezei luminii, inventarea giroscopului, descoperirea „curenților Foucault”.
La 11 februarie 1921 s-a născut la Iași Ion I. Inculeţ (1921-2011), inginer şi profesor canadian de origine română, fiul lui Ion C. Inculeț (1884-1940), fost președinte al Republicii Democrate Moldovenești şi luptător pentru unirea cu România, și al soției sale, prințesa Roxana Cantacuzino. Stabilit în Canada din 1946 a avut preocupări ştiinţifice şi profesionale axate pe domeniul electricităţii statice. A fost membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992. Ion I. Inculeț a fost autor și coautor a numeroase invenții sau inovații patentate în diverse țări ale lumii și a fost consultant NASA în probleme de explorare a Lunii și planetei Marte.
În ziua de 11 februarie 1929, în localitatea Isaccea, judeţul Tulcea, s-a născut Paul Barbăneagră, regizor româno-francez. Paul Barbăneagră (1929-2009) a fost colaborator al canalelor de televiziune „France 2”, „France 3” și al postului „Radio Europa Liberă”. S-a stabilit în Franța în 1964 după ce a cerut azil politic cu ocazia participării la un festival de film la Tours.
Este înhumat în parcela românească a cimitirului parizian de la Thiais. Paul Barbăneagră a câștigat premiul întâi pentru scenariul filmului său „Palatul Versailles, templu al Regelui Soare” la Festivalul internațional al filmului de artă. Acest film a devenit primul dintr-o serie numită „Arhitectură și geografie sacră” din care mai face parte și documentarul „Mircea Eliade și redescoperirea sacrului”. În anul 1990 a câștigat Marele Premiu francez al artelor audiovizuale pentru întreaga sa activitate.
La 11 februarie 1945 s-a încheiat Conferința de la Ialta. Conferința de la Ialta, numită și Conferința din Crimeea, a fost întâlnirea din 4-11 februarie 1945 dintre liderii SUA, Marii Britanii și Uniunii Sovietice, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Au participat președintele Statelor Unite, Franklin Roosevelt, prim-ministru al Regatului Unit, Winston Churchill, şi Iosif Stalin, liderul URSS. Acordurile de la Ialta au stabilit noua configurație politica a lumii pentru următorii 45 de ani. Întâlnirea a venit după Conferința de la Teheran, care a avut loc paisprezece luni mai devreme. Conferința de la Ialta s-a concentrat pe condițiile de capitulare a Germaniei, atât în plan militar, cât şi politic, precum şi pe organizarea Europei după război. A fost decisa capitularea necondiţionată a Germaniei, împărțirea teritoriului său în 4 zone de ocupaţie, a patra zona urmând să fie ocupata de Franţa, ţară care nu a fost însă invitata la Ialta și Constituirea unui comitet interaliat de supraveghere. Cei trei au decis ca în toate teritoriile urmau să se desfășoare alegeri libere, iar ordinea să fie redată Europei, după cum se arăta într-o declarație oficială.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com