În calendarul sărbătorilor profesionale din Ucraina Ziua Jurnalistului deține un loc aparte. Este o profesie, mai bine zis o chemare a sufletului, romantică, la prima vedere, dar și grea, căci un jurnalist zilnic se află în căutarea cuvântului ce exprimă adevărul.
Ziaristica română din ținutul nostru bucovinean a început după primăvara europeană de la mijlocul secolului al XIX-lea de la ziarul „Bucovina”, editat de frații Hurmuzachi, iar portretul fondatorului primei gazete în Moldova – „Albina românească” de la Iași, Gheorghe Asachi, se află lângă titlul publicației de astăzi „Gazeta de Herța”, care apare la baștina slăvitului nostru pământean, intrat în istorie ca „deschizător de drumuri”.
În veacul digitalizării presa scrisă de expresie românească se confruntă cu mari dificultăți. Prețul de cost al unui exemplar de ziar este foarte mare în comparație cu posibilitățile financiare extrem de modeste ale unui colectiv redacțional. Anume din aceste motive, cu cinci ani în urmă, au încetat să apară pe suport de hârtie „Zorile Bucovinei”, cea mai veche publicație românească din ținut, și „Libertatea Cuvântului”, care ajunsese la acel moment la cel mai mare tiraj și popularitate. Au trecut, cum s-ar spune, la varianta electronică, la fel ca și unele publicații de referință din Ucraina. Tehnologiile digitale au devenit o salvare pentru aceste două publicații românești din Cernăuți, care continuă să-și bucure cititorii, postând zilnic informații pe site și îndeplinindu-și misiunea de cronicari ai vieții multilaterale a comunității românești din regiunea Cernăuți.
În momentul când au fost luate aceste decizii cu durere în suflet, redactorul-șef al „Monitorului de Hliboca”, Nicolae Șapcă, s-a hotărât să creeze un nou ziar de expresie românească – „Monitorul Bucovinean”, care împreună cu „Gazeta de Herța” (redactor Vasile Bâcu) le oferă românilor din regiune posibilitatea de a ține în mâini un ziar în limba maternă. Atât „Monitorul Bucovinean”, cât și edițiile online „Zorile Bucovinei” și „Libertatea Cuvântului”, Agenția de știri „Bucpress”, se bucură de susținerea financiară din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care, în aceste vremuri de restriște, este un ajutor considerabil. Noi, jurnaliștii, suntem recunoscători pentru acest gest nobil, precum și cititorii noștri.
Dacă anterior, cu câteva decenii în urmă, în ziarele noastre românești apărea din când în când rubrica „Voie bună la cei mici”, în prezent avem două reviste pentru copii – „Recreația Mare” (redactor-șef Nicolae Șapcă) și „Prichindeii din Cernăuți” (redactor-șef Vitalie Zâgrea), care, de asemenea sunt susținute de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Dar pasul de pionierat în această privință a fost întreprins de poetul Simion Gociu, pe atunci redactor-șef la săptămânalul „Concordia”, care paralel a editat revista pentru copii „Făgurel”.
Ziua profesională, indiferent în ce condiții se desfășoară, ea, totuși, creează o atmosferă de sărbătoare. O sărbătoare pentru toți acei care servesc cuvântul românesc în regiune, precum și pentru masele largi, care se folosesc de acest produs al creației. Aici se cer amintiți jurnaliștii Nicolae, Felicia și Diana Toma („Zorile Bucovinei”), Vasile Bâcu și Tatiana Carlașciuc („Gazeta de Herța”), Maria Toacă, care colaborează cu „Gazeta de Herța”, Nicolae Șapcă cu întreaga sa echipă de la „Monitorul Bucovinean”, Vasile Carlașciuc („Libertatea Cuvântului”), mica echipă românească de la Audiovizualul public ucrainean – Cristina Andrițca, Leonid Parpauț, Mariana Struț, Tatiana Panțir, Dumitru Storoj, Valentina Cârciu, Iulia Toderean, Vitalie Zâgrea, Vasile Carlașciuc, Dumitru Verbițchi, Carolina Jitaru și Valentina Robu.
Un cuvânt de mulțumire și recunoștință vom adresa și jurnaliștilor veterani, care pe vremuri complicate au servit cu devotament cuvântul care exprimă adevărul și trezește conștiința de neam: Tudor Andrieș, Viorel Airinei, Mihai Huțcal, Gheorghe Isac, Ion Fede, Vasile Grigoraș, Vladimir Cebotari, Viorica Visoțchi, Aurica Țâbuleac, precum și reprezentanților generației mai tinere Doina Bojescu și Dumitru Mintencu.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com