Numărul copiilor şi adolescenţilor obezi a crescut de zece ori în întreaga lume în ultimele patru decenii şi probabil îl va depăşi curând pe cel al celor subponderali, arată un studiu elaborat de Colegiul Imperial din Londra (ICL) şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Studiul, citat de cotidianul Financial Times, a utilizat datele a 31,5 milioane de copii şi adolescenţi din întreaga lume pentru a estima tendinţele privind indicii de greutate corporală (BMI) în intervalul 1975-2016. Rezultatele sunt publicate în revista Lancet.
În această perioadă, numărul fetelor obeze cu vârste cuprinse între cinci şi 19 ani a crescut de la nivelul de cinci milioane la 50 de milioane, în timp ce în cazul băieţilor creşterea a fost de la şase milioane la 74 de milioane.
Definirea obezităţii este relativă şi depinde în funcţie de vârstă, fiind consideraţi copii obezi cei care depăşesc de două ori media greutăţii normale. Spre exemplu, o fată în vârstă de şapte ani cu înălţimea de 125 de cm va fi considerată obeză la greutatea de peste 31 de kilograme.
Cele mai ridicate niveluri de obezitate infantilă din lume sunt în Insulele Polinezia şi Micronezia, situate în Oceanul Pacific. În Nauru, frecvenţa fetelor obeze este cea mai ridicată, iar a băieţilor, în Insulele Cook, cu niveluri de peste 33%.
Dintre ţările bogate, Statele Unite sunt pe primul loc la obezitate în rândul copiilor, cu circa 20%. În Europa Occidentală, nivelurile de obezitate infantilă variază între şapte şi zece la sută.
Conform studiului, alţi 213 milioane de copii sunt supraponderali, dar nu suficient pentru a îndeplini criteriile stabilite de OMS. În urmă cu 40 de ani, 0,8% dintre copii erau obezi la nivel mondial. Acum, nivelul este aproape de 7%.
«În ultimele patru decenii, ratele de obezitate în rândul copiilor şi adolescenţilor au crescut foarte mult pe plan global, iar creşterile continuă în ţările cu venituri mici şi medii. Recent, creşterea s-a stabilizat în ţările cu venituri mari, dar nivelurile de obezitate rămân inaceprabil de ridicate», afirmă Majid Ezzati, de la Colegiul Imperial Londra, coordonatorul studiului.
Mediafax