Primul Palat Naţional
În Piaţa Centrală din Cernăuţi, alături de Muzeul de Artă (fostul sediu al Direcţiei caselor de economii), se află o clădire cu trei nivele, construită în anii 50 ai secolului al XIX-lea. Faţada ei este înfrumuseţată cu cariatide, care ţin cornişa. La început clădirea a fost destinată guvernatorului Bucovinei. Aici a poposit împăratul Franz Joseph I în timpul vizitei sale la Cernăuţi la 29 iunie – 4 iulie 1855.
Mai târziu edificiul a fost transformat în hotelul „Weis” („Alb”). Aici era şi o cofetărie a unui polonez, unde se adunau oamenii de afaceri nemţi, români, ucraineni.
În anul 1897 Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina cumpără acest edificiu la un preţ echivalent cu 20 milioane de lei, care a devenit Palatul Naţional al Românilor, primul de acest fel la Cernăuţi. După cum a menţionat anterior într-un material pentru „Libertatea Cuvântului” cercetătorul Petru Grior, „în Palatul Naţional şi-au găsit adăpost numeroase societăţi româneşti, printre care „Armonia”, „Junimea”, „Dacia”, „Arboroasa”, „Societatea scriitorilor bucovineni”. Tot în acest Palat a funcţionat Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, înzestrată cu aparataj modern pentru acele timpuri, capabil să culeagă texte în mai multe limbi”.
În incinta Palatului Naţional au avut loc evenimentele din octombrie-noiembrie 1918, care au condus la unirea Bucovinei cu România. Piaţa centrală a Cernăuţiului a fost numită Piaţa Unirii, iar în 1925 în faţa Palatului Naţional a fost ridicat „Monumentul Unirii”, care în vara anului 1940, odată cu instalarea puterii sovietice în ţinutul nord bucovinean, a fost înlocuit cu o imensă stea cu cinci colţuri, apoi, după război, în acest loc a fost pusă pe postament figura de granit a „conducătorului proletariatului mondial”. Monumentul lui Lenin a fost demontat în preajma colapsului Uniunii Sovietice.
În perioada actuală un mic spaţiu din fostul Palat Naţional a fost restituit societăţilor naţional-culturale româneşti, constituite la sfârşitul anilor 80 – începutul anilor 90 ai secolului trecut. Pe faţada edificiului a fost inaugurată placa comemorativă „Ciprian Porumbescu”. Aici, la timpul ei, a răsunat fermecătoarea vioară a genialului compozitor român, autorul celebrei „Balade”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com