Ziua Naţională a României este, într-un fel sau altul, un omagiu adus de întreaga românime făuritorilor statului visat de-a lungul secolelor. Acel dulce cuvânt „unire” are semnificaţii profunde şi peste un veac de la evenimentul crucial din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia. În graniţele consfinţite la Alba Iulia Statul Român a existat numai 22 de ani, iar cea mai sângeroasă conflagraţie din istoria omenirii a schimbat harta politică a vechiului continent. În momentul de faţă diaspora română din lume numără circa 10 milioane de persoane. Pe pământurile lor strămoşeşti se află şi românii din jurul României, care, de asemenea, marchează Ziua Naţională a României. Cinstind memoria făuritorilor Unirii, ei îi omagiază concomitent şi pe consângenii lor, care au asigurat renaşterea naţională pe ruinele imperiului totalitar.
În această zi deosebită pentru toată suflarea românească merită să ne amintim cu recunoştinţă de acele personalităţi îndrăzneţe, curajoase şi luminoase, care i-au unit pe românii din regiunea Cernăuţi şi i-au întrunit în societăţile naţional-culturale: profesorul universitar Grigore Bostan, primul preşedinte al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”, poetul Vasile Leviţchi, preşedinte de onoare al Societăţii „Mihai Eminescu”, poetul Mircea Lutic, fost preşedinte al acestei Societăţi, preşedinţi ai filialelor Societăţii din satele regiunii, care nu mai sunt în viaţă, pedagogii Vasile Bizovi, Vasile Tovarniţchi, Mihai Jar şi Florea Şapcă, regretaţii activişti Dumitru Covalciuc, Ion Rusu, Gheorghe Aiftodi, Ion Creţu, Ilie Luceac, Octavian Bivolaru, fost preşedinte al Societăţii „Golgota”, Gheorghe Frunză, Ion Voronca, Ion Broască, fost preşedinte al Societăţii „Isidor Bodea”, sculptorul Dumitru Gorşcovschi, autorul monumentului lui Mihai Eminescu din Cernăuţi, protoiereul Adrian Acostachioaie, fraţii Motrescu de la Crasna, fraţii Mihaesi din Ostriţa Herţei.
E o datorie a noastră ca prin unitate şi slujire cu devotament neamului să le menţinem luminoasă amintirea, să nu ştergem din valoarea idealurilor curate, cărora ei le-au consacrat viaţa.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com