În cartea „Mărturii referitoare la Eminescu”, apărută în ianuarie 2012, la Editura „DrukArt” din oraşul Cernăuţi, se menţionează faptul că în ziua de 7 decembrie 1930, în fostul Parc „Arboroasa” din fosta capitală a Bucovinei istorice s-a dezvelit bustul Luceafărului poeziei noastre, opera căruia a intrat în patrimoniul de aur al literaturii universale, devenind o comoară spirituală a întregii omeniri. Sculptorul R. P. Hette a înveşnicit în bronz chipul aceluia care „a turnat gândul şi simţirea sa în nemuritoare versuri”, fiindcă el a înţeles să atingă cu o neîntrecută măiestrie toate coardele sufletului omenesc. Bustul lui Mihai Eminescu a fost înălţat din iniţiativa Secţiei cernăuţene, condusă de profesorul universitar Vasile Gherasim, a Societăţii „Liga Culturală”, înfiinţată la 29 iunie 1924. Luând cuvântul la ceremonia dezvelirii bustului, ilustrul profesor, care ne-a lăsat şi o bogată moştenire literară, a spus: „Iar tu, geniu… căpătând chip de bronz – să rămâi… între noi! Din Nirvana te-am coborât aici între noi, pentru ca din vâltoarea vieţii noastre, adesea tulburi, la tine să putem veni pentru a ne pleca genunchii în faţa ta”.
Pe data de 6 februarie 1958, publicaţia „Cultura Moldovei”, care apărea la Chişinău, a inserat în paginile sale articolul „Mihai Eminescu la Cernăuţi”, semnat de S. Mugur. Un grup de studenţi din anul patru al fostei Secţii de Limba şi Literatura Moldovenească de la Facultatea de Filologie Romano-Germanică a Universităţii de Stat din Cernăuţi a înaintat redacţiei ziarului regional „Radianska Bukovyna” o scrisoare, în care se menţiona că despre faptele descrise în amintitul articol, ce corespund „adevărului istoric şi nu pot fi puse la îndoială, ştiu nu numai moldovenii care locuiesc în Bucovina, ci şi alţi oameni ce se interesează de creaţia marelui poet al Republicii Populare Române şi R. S. S. Moldoveneşti”. Semnatarii scrisorii, printre care era şi Ion Chilaru, viitorul redactor-şef al ziarului regional „Zorile Bucovinei” şi membru al Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina, rugau „ca denumirea străzii ce uneşte Piaţa Roşie cu Piaţa Teatrală să fie schimbată în Eminescu, iar Pieţei Teatrale să i se confere numele marelui poet”.
Pentru a argumenta faptele oglindite în scrisoarea studenţilor universitari, organele de resort din ţinut au apelat la ajutorul unor specialişti din Bucovina în domeniul literaturii române. La 26 februarie, acelaşi an, L. Noviţki, pe atunci director al Muzeului Etnografic Regional, a înaintat Comitetului Executiv al Consiliului Orăşenesc Cernăuţi o informaţie, în care menţiona: „În colţul stâng al scuarului din Piaţa Sovietică… s-a aflat pe un soclu înalt, bustul lui Mihai Eminescu, care a fost scos şi distrus încă în 1940 sau în 1941”. Datorită acestei informaţii s-a cristalizat versiunea că bustul lui Eminescu, despre care Vasile Gherasim menţiona, la 1930, că „prin aşezarea bronzului masiv pe soclul de granit am vrut numai să accentuăm că steaua n-a murit, că azi o vedem şi e între noi simbol veşnic al unei vieţi creatoare în cel mai amplu înţeles al cuvântului”, a dispărut în perioada dezmăţului stalinist.
La finele anului 1988, la Cernăuţi s-a aflat o delegaţie a oamenilor de cultură din municipiul Botoşani, România, printre care era şi scriitorul Emil Iordache, fostul membru al expediţiei „Pe urmele lui Eminescu”. Vizitând redacţia „Zorilor Bucovinei”, domnia sa a făcut cunoştinţă cu materialul „Împământenirea Luceafărului”, apărut în acest ziar pe data de 30 octombrie 1988. Văzând fotografia bustului lui Mihai Eminescu, instalat în 1930 în oraşul de pe malul istoricului Prut, oaspetele român a menţionat că un asemenea bust „se găseşte în municipiul Botoşani, în faţa Liceului „Mihai Eminescu”. Fiind invitat de către Emil Iordache, m-am deplasat la Botoşani, unde directorul de atunci al amintitului Liceu a relatat că măreţul bust al lui Eminescu, inaugurat în Botoşani, este o copie a bustului Luceafărului poeziei noastre, sfinţit în ziua de 7 decembrie 1930, la Cernăuţi.
Pe data de 15 ianuarie 2012, în timpul lansării cărţii „Mărturii referitoare la Eminescu”, scriitorul Dumitru Covalciuc a menţionat în faţa celor prezenţi în fostul Palat Naţional al Românilor că bustul lui Eminescu, opera sculptorului R. P. Hette, se află în prezent „într-un subsol din oraşul Cernăuţi, iar bustul din Botoşani este, într-adevăr, o copie a bustului, ridicat în oraşul nostru în perioada interbelică”.
În ziua de 15 iunie, acelaşi an, „la Cernăuţi românii l-au coborât din înălţimile divine, spre înţelegerea şi iubirea omenească, pe Eminescu”. În oraşul lui Alexandru cel Bun, pe străzile căruia, „visând Ilene Cosânzene”, a rătăcit cândva Marele Poet „cu versu-n gând”, au sosit numeroşi oaspeţi din Patria noastră istorică, fiind adunaţi „sub arca de triumf a operei eminesciene”. În mijlocul acestor personalităţi marcante s-a aflat şi renumitul eminescolog Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Domnia sa a relatat în faţa celor prezenţi în curtea fostei Case a lui Aron Pumnul despre călătoriile sale prin Europa, cercetând urmele lui Eminescu. În materialul „Din prea puţinul iubirii şi credinţei noastre”, semnat de jurnalista Maria Andrieş, apărut în ziarul regional „Zorile Bucovinei” din 20 iunie 2012, se menţionează următoarele: „Dl Victor Crăciun a amintit şi de bustul lui Mihai Eminescu din grădina publică „Arboroasa”, care a fost salvat de barbarismul sovieticilor de către românii în retragere şi dus într-o căruţă la Botoşani, astăzi aflându-se în faţa Liceului „Mihai Eminescu” de acolo”.
S-a născut fireasca întrebare: care-i destinul bustului lui Mihai Eminescu, înălţat în Cernăuţi de către „Liga Culturală”, condusă de bucovineanul Vasile Gherasim? A fost distrus de către autorităţile sovietice în primul an de dominaţie a dictaturii staliniste în ţinut? Este ascuns de ochii lumii într-un subsol întunecos şi umed din oraşul nostru? Poare întâmpină dimineţile cu rouă sau se desparte de apusurile aurii, contopindu-se cu flacăra nopţii în municipiul, unde s-a aprins Luceafărul neamului românesc?
Petru GRIOR,
directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com