La 29 octombrie 1992, într-un accident tragic de automobil, şi-au pierdut viaţa soţii Doina şi Ion Aldea Teodorovici, renumiţi compozitori şi interpreţi din Republica Moldova.
Ion Aldea Teodorovici s-a născut la 7 aprilie 1954 în orașul Leova. De la tatăl său, Cristofor Teodorovici, fost preot, Ion a moștenit dragostea față de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care avea să le scrie mai târziu. Și tot la îndemnul tatălui, la vârsta de cinci ani, a început să studieze vioara și pianul. A urmat apoi Școala de Muzică „Eugeniu Coca” din Chişinău şi Școala medie de muzică din Tiraspol. În perioada 1975-1981 Ion Teodorovici şi-a făcut studiile la Facultatea de compoziție și pedagogie a Conservatorului „G. Musicescu” din Chișinău, activând în cadrul formației de muzică ușoară „Contemporanul”, condusă de compozitorul Mihai Dolgan.
Doina Aldea Teodorovici (Marin) s-a născut în anul 1958 în orașul Chișinău. Harul său artistic s-a manifestat încă din copilărie. Astfel, începând cu vârsta de 6 ani și până în clasa a 8-a, Doina participă la dublarea filmelor în românește la Studioul „Moldova-Film”. Concomitent studiază muzica în particular. Timp de mai mulți ani a activat în calitate de profesoară de literatură universală la Institutul „Ion Creangă” din Chișinău. La începutul anilor 80 Doina își descoperă o altă latură a talentului său, cea de interpretă de estradă. Ea este nedespărțită atât în viață, cât și pe scenă, de compozitorul și interpretul Ion Aldea Teodorovici. Duetul Doina și Ion este lansat la o seară de creație a poetului Grigore Vieru. Fiind respins la Radio și Televiziune, Ion ia chitara în brațe și pornește împreună cu Doina să cutreiere satele Moldovei. A scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice.
Împreună cu soția sa, a militat pentru reunirea Republicii Moldova cu România. A optat pentru revenirea la limba română și grafia latină. Soții Ion și Doina Aldea Teodorovici sunt primii care în anii 90 au cântat despre limba română, despre Eminescu.
La 27 august 1991, Ion și Doina Aldea Teodorovici au cântat pentru Suveranitate și Independență la Marea Adunare Națională, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: „Vin aici direct din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, să vă aduc salutul libertății noastre».
Soții Aldea Teodorovici au decedat în urma unui tragic accident rutier în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992. Mașina în care se deplasau Ion și Doina spre Chișinău a intrat într-un copac în apropierea localității Coșereni, la 49 kilometri de București, România. Doina era însărcinată și aștepta o fetiță. Potrivit presei românești, din mașină au fost extrase cu mare greutate trei corpuri însângerate. O autosanitară a preluat-o pe Doina Aldea Teodorovici, aflată în comă. Ambulanţa s-a îndreptat cu toată viteza spre București. Pe drum, Doina și-a recăpătat un moment cunoștința. A strigat de câteva ori „Au, mă doare tot corpul”. Apoi a tăcut pentru totdeauna. Sufletul părăsise trupul îndurerat. Corpul neînsuflețit al lui Ion Aldea Teodorovici a fost recuperat cu mare greutate. A fost nevoie ca poliția să taie cu flacăra autogenă automobilul distrus.
Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie națională. Cu toate acestea autoritățile nu au investigat cazul, catalogându-l drept un nefericit accident, în ciuda faptului că cele mai multe indicii duceau către crimă. Înmormântarea lui Ion și Doina Aldea Teodorovici a avut loc la 3 noiembrie 1992 la Cimitirul Central Ortodox din municipiul Chișinău. O asemenea mulțime n-a mai fost adunată de la proclamarea Independenței Republicii Moldova. Grigore Vieru a menţionat că „Doina şi Ion, devenite legendare, s-au topit în suferinţele acestui pământ, iar noi, la rândul nostru, ne vedem şi mai clar propria fiinţă rănită în oglinda neasemuitului lor har. Artistul nu poate inventa bucuriile, nici durerile poporului său. Asta au înţeles-o Doina şi Ion. Ei n-au inventat nimic, ei, pur şi simplu, au ars în cântecul lor”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com