Fermierii s-au învățat să compenseze cheltuielile

wheat-field-wallpapers_13409_2560x1600
La ora actuală în raionul Noua Suliță, considerat unul din grânarele regiunii Cernăuți, mai mut de două treimi din recolta de cereale timpurii, crescută cu trudă și griji, se află deja în hambare.
Secerișul, precum și celelalte lucrări agricole de sezon, care demult nu sunt însoțite de campanii propagandistice, decurge în mod firesc, numai micilor proprietari-funciari, fermierilor și puținilor specialiști de rang raional le este cunoscut adevăratul preț al pâinii. Luând în calcul toate cheltuielile, ei se bucură sincer de fiecare cifră pozitivă. Indicii, care caracterizează actualul seceriș, sunt în mare parte cu „plus”, a subliniat specialistul principal la Direcția pentru dezvoltarea agroindustrială din cadrul Administrației Raionale de Stat Noua Suliță, dl Valeriu Todosan.
– La ora actuală holda a fost treierată pe 83 la sută din întregul masiv cu culturi respective, precizează domnul Valeriu Todosan. Fermierilor le-au mai rămas să recolteze 350 hectare, iar micilor proprietari-funciari vreo 400 hectare. Recolta medie de grâu la hectar este de 50,3 centnere. Iar în slăvita Gospodărie „Suvorov” din Podvirna acest indice este de 55 centnere la hectar. Actuala recoltă este mai bogată decât cea din anul trecut. Dar există o nuanță: toamna trecută, în termenele optime de însămânțare a culturilor cerealiere, au căzut foarte puține precipitații și unii agricultori nu au riscat să încorporeze boabele de grâu în solul secat de vlagă. Astfel, masivul cu culturi cerealiere de toamnă din anul curent este cu 1.700 hectare mai mic decât cel din 2016.
– Cu ce a fost compensată această pierdere?
– Cu porumb-boabe. Dacă în 2016 porumbul a fost cultivat pe o suprafață de circa 1.000 hectare, anul acesta avem 2.000 hectare însămânțate cu această cultură. Este o rezervă importantă pentru sporirea recoltei globale de cereale.
– Anterior „prima datorie” a agricultorilor era îndeplinirea planului de achiziție a pâinii la stat…
– Acum fermierul, mai întâi de toate, se achită cu sătenii de la care a arendat cotele de pământ. Taxa e de 3 la sută din valoarea pământului și săteanul primește în natură de la 800 până la 1.000 kilograme de grâu sau orz, în dependență de mărimea cotei și a fertilității solului. O parte din recoltă este folosită pentru acoperirea cheltuielilor suportate la cumpărarea agenților energetici, îngrășămintelor minerale, precum și a materialului semincer. Majoritatea fermierilor în fiecare an cumpără o cantitate însemnată de material semincer de la institutele și stațiile agricole de cercetări. Suportă cheltuieli în plus, dar știu că din semințele bune se obține și o recoltă bogată.
În prezent în raionul Noua Suliță aproape că nu vei găsi teren arabil în paragină. Este lucrată fiecare palmă de pământ. Chiar și o parte din imașuri. Explicația e că în sate s-a redus catastrofal numărul animalelor domestice, în special al vitelor. Unii gospodari se gândesc că, deoarece ima-șuri sunt și așa în de ajuns, ceea ce este în plus poate fi arat, cultivat și însămânțat. O astfel de atitudine nu poate fi considerată rațională, căci este vorba de neglijarea unui sector agricol foarte important – cel de creștere al animalelor. Or, sectorul vegetal și cel zootehnic e de dorit să se dezvolte paralel.
Vasile Carlașciuc

Добавить комментарий