Anul 333 î.e.n. A avut loc bătălia de la Issos, a douăsprezecea victorie a lui Alexandru cel Mare asupra perșilor. Bătălia de la Issos, parte a Războaielor lui Alexandru cel Mare, s-a dat între macedonenii conduși de Alexandru cel Mare și perșii conduși de Darius al III-lea. Alexandru, cu o armată experimentată și compactă, a întâlnit o armată dezorganizată formată din soldați din mai multe țări. Darius, care dispunea de o imensa armată de 600.000 de oameni pe care o concentrase pe câmpia de la Issos, a atacat primul aruncând, în prima faza a luptei, cavaleria. Oastea lui Alexandru s-a desprins în două lăsând cavaleria să intre printre ei şi, prizând-o ca într-un cleşte, a distrus-o (vreo 80.000 de soldaţi). Apoi Alexandru a lansat un atac puternic în flancul armatei persane. Perşii pierzând grosul armatei lor (cavaleria), au început să dezerteze, lăsându-l pe Darius singur şi obligându-l să scape cu fuga. Doi ani mai târziu, Alexandru cel Mare îl învinge încă o dată pe Darius al III-lea, care recurge la aceeași metodă pentru a scăpa, fuga. Regele persan moare, fiind ucis chiar de apropiați ai săi. Bătălia de la Issos din anul 333 î.e.n. a fost decisivă și a marcat începutul declinului marelui Imperiu Persan, ceea ce părea de neimaginat până atunci.
Anul 1512. Plafonul Capelei Sixtine de la Vatican, pictat de Michelangelo, a fost expus publicului pentru prima dată. Capela Sixtină face parte din palatul papal din Vatican și este una din cele mai faimoase comori artistice ale Europei. A fost construită între anii 1472 și 1483, în timpul pontificatului papei Sixtus al IV-lea, de unde îi provine numele.
Anul 1599. Intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul (1599-1600). Transilvania intra sub stăpânirea domnului muntean. Domnia lui Ieremia Movilă, devotat polonezilor, însemnase practic îndepărtarea Moldovei de Sfânta Alianţă. În Transilvania, Sigismund renunţa la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory (de asemenea înclinat către politica polonă). În iulie 1599 Mihai Viteazul a trimis o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea împăratului Rudolf al II-lea pentru punerea în practică a iniţiativei sale. Primind un răspuns favorabil, la sfârşitul aceluiaşi an, intră în Transilvania prin pasul Buzău cu o armată formată din români şi mercenari de diferite etnii: unguri şi secui din Ardeal, polonezi, sârbi etc. După victoria asupra lui Andrei Bathory (Bătălia de la Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599) îşi face intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599 primind cheile fortăreţei de la episcopul Demetrius Napragy. Chiar dacă a fost recunoscut de Dietă doar ca guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei.
Anul 1770. S-a născut Constantin Diaconovici – Loga, cărturar român latinist, care s-a dedicat emancipării culturale a românilor bănăţeni. Constantin Diaconovici Loga (1770-1850), pedagog și scriitor român. A urmat studiile gimnaziale în orașul Lugoj pentru ca apoi să studieze Dreptul la Universitatea din Pesta. Întors de la studii, a predat ca profesor la Arad, iar din 1831 până când s-a stins din viață a fost director de școală. Din opera sa au mai rămas în manuscris o serie de scrieri cu caracter istorico-religios, precum şi o „Istorie a românilor, de la zidirea Romei, până la înjugarea Ţarigradului de Turci”. Constantin Diaconovici-Loga a rămas în conştiinţa bănăţenilor un simbol al emancipării culturale a românilor din Banat.
Anul 1784. A izbucnit marea Răscoală Ţărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. A fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă. La ea au participat iobagi români, maghiari, sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari, preoți etc. Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național. A izbucnit la 1 noiembrie 1784, în satul Curechiu, Hunedoara, și s-a încheiat la sfârșitul lui decembrie 1784, când Horea și Cloșca au fost capturați de către autorități.
Anul 1834. A fost înfiinţată, la Iaşi, în cadrul Mănăstirii Bărboi, prima şcoală de fete din Moldova de atunci – „Institutul pentru educaţia fetelor”. Fondatorul acestei instituţii a fost cărturarul Gheorghe Asachi. Gheorghe Asachi (1788-1869) a fost poet, prozator și dramaturg român, născut la Herța, în nordul Moldovei (azi în Ucraina).
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com