Anul 323 î.e.n. A murit la vârsta de 32 de ani Alexandru cel Mare, rege al Macedoniei şi conducătorul unui imperiu enorm, care se întindea de la marginea Chinei, până în Egipt şi Europa. Misterul morţii celui mai mare cuceritor al antichităţii nu a fost nici acum dezlegat. Se spune că a murit la puţin timp de la pierderea prietenului său drag din copilărie, Hefaiston (care a murit de febră tifoidă, ce a contactat-o în campania din India). La sfârşitul lunii mai, Alexandru cel Mare ţinea un mare ospăţ şi orgie la Medius. După ce băuse vin din cupa de 12 litri a lui Hercule, a strigat de durere şi s-a prăbuşit şi a fost cuprins de febră. Ca întotdeauna în cazul morţii subite a unui suveran, s-a vorbit de otrăvire. Crima ar fi fost plănuită de Antipater, locotenentul lui Alexandru, şi înfăptuită de fiul acestuia, Iolaus, care era paharnicul regelui. Băutura mortală ar fi fost apa îngheţată luată din izvorul râului Styx, din Arcadia. Dar adevărul pare să fi fost altul. Clima caldă a Babilonului în pragul verii, mlaştinile care înconjurau oraşul, ţânţarii: existau toate condiţiile îmbolnăvirii de malarie.
Anul 1860. S-a născut la Brăila Hariclea Hartulari Darclée, soprană română. Hariclea Darclée (Hariclea Haricli) după ce şi-a făcut studiile la Iaşi, a debutat în localitatea natală cu ocazia unui recital de canto susţinut în 1881, iar trei ani mai târziu a susţinut un concert la Iaşi. A părăsit apoi ţara ca să poată sa urmeze cursuri de canto la Paris. Aici a fost remarcată de compozitorul Charles Gounod, care i-a încredinţat rolul Margaretei din opera sa „Faust”, rol cu care şi-a făcut debutul pe scena Operei Mari din Paris în anul 1888. Gounod a fost şi cel care i-a sugerat să-şi ia numele de scena „Darclee”. După succese remarcabile, Hariclea Hartulari Darclée a renunţat la cariera muzicala în 1918 după un spectacol susţinut la Florenţa, unde a interpretat rolul Carmen din opera lui Bizet. A încetat din viaţa în 12 ianuarie 1939, în Bucureşti.
Anul 1912. A avut loc mitingul aviatic de la Aspern (Austria) la care aviatorul român, Aurel Vlaicu, a obţinut un mare succes. Aflat în competiţie cu piloţi celebri ai timpului, a obţinut premiul I pentru aruncarea unui proiectil la ţintă, de la o înălţime de 300 metri şi premiul al II-lea, pentru aterizarea la punct fix. Aurel Vlaicu (1882-1913) a fost un inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale. În cinstea lui, comuna Binținți se numește astăzi Aurel Vlaicu.
Anul 1922. În Sala Filarmonicii din Petrograd începe procesul public intentat de bolşevici unor preoți care s-au opus confiscării bunurilor bisericești. Principalul acuzat este mitropolitul Veniamin al Petrogradului și, alături de el, alte 86 de persoane.
Anul 1947. Preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, la acea dată Regele Mihai I, cel mai înalt ordin american ca o recunoaştere a contribuţiei pe care România a adus-o la cauza Naţiunilor Unite.
Anul 2008. A murit scriitorul Cinghiz Aitmatov, originar din Kirghistan, autor sovietic tradus în lumea întreagă. A fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură în 2008 pentru romanele „Eşafodul”, „Vaporul alb”, „O zi mai lungă decât veacul”.
Anul 2010. Avionul de transport An-225 „Mria” a transportat cel mai lungă încărcătură în istoria tranzitului aerian – de 42,1 metri. Avionul „Mria”, elaborat în Biroul de proiectări „O. Antonov” din Kiev, este cel mai mare şi cel mai puternic avion de transport din lume, care a înregistrat 250 de recorduri mondiale.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com