În ziua de 15 martie a anului 44 î.e.n. a fost asasinat Iulius Cezar a fost un conducător politic și general roman și una dintre cele mai influente și mai controversate personalități din istorie. Rolul său a fost esențial în instaurarea dictaturii la Roma, lichidarea democrației Republicii și instaurarea Imperiului Roman. A provocat războaie de cucerire fără acordul senatului roman. Cucerirea Galiei, plănuită de Cezar, a inclus sub dominația romană teritorii până la Oceanul Atlantic. În anul 55 î.e.n. Cezar a lansat prima invazie romană în Marea Britanie. El a ieșit învingător într-un război civil, devenind dictator al lumii romane, și a inițiat o vastă acțiune de reformare a societății romane și a guvernării acesteia. El s-a proclamat dictator pe viață și a centralizat puternic guvernarea statului slăbit din cauza războiului civil pornit tot de Cezar. Prietenul lui Cezar, Marcus Brutus, complotează pentru a-l asasina, în speranța de a salva republica.
La 15 martie 1412 este încheiat acordul secret de la Lublau între Polonia şi Ungaria, o înţelegere care reprezenta un mare pericol pentru Moldova, fiind primul acord de împărţire a unui teritoriu românesc în sfere de influenţă. La domnia Moldovei în acea perioadă se afla Alexandru cel Bun, domn paşnic şi bun gospodar, vasal al regelui Poloniei – Vladislav Iagiello. Regele Ungariei, Sigismund, dorea readucerea Moldovei sub suzeranitate ungară, dar regele Vladislav Iagiello era un suveran prea puternic pentru a putea fi înlăturat. Ambii monarhi convin la un acord secret de compromis, Acordul secret de la Lublau, prin care Ungaria recunoştea suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei cu condiţia ca Moldova să apere Ungaria împotriva turcilor. În cazul în care domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun ar refuza acest ajutor armat, Moldova urma să fie împărţită în două: Ungaria luând ţara de jos cu linia munţilor, Bârladul şi Chilia, iar Polonia partea de nord cu Iaşii, linia Nistrului şi Cetatea Albă. Domnul moldovean nu ştia de existenţa acordului de la Lublau, iar acesta nu a fost aplicat, datorită faptului că Moldova şi-a onorat întotdeauna obligaţiile rezultate din acceptarea suzeranităţii regelui polon, apărându-i de turci pe polonezi, fără să ştie de existenţa acordului de la Lublau.
La 15 martie 1812 s-a născut Maria Burada, prima femeie din Moldova, care a tradus piese de teatru. Maria Burada (1812-1886) a fost fiica șătrarului Ioan Isăcescu, Burada a primit o educație aleasă în familie (cunoștea limbile greacă, franceză, rusă, germană). În 1830 se căsătorește cu vornicul Tudorache Burada. În 1847 traduce melodrama în patru acte „Clopotarul de la Sfântul Pavel” de Joseph Bouchardy. Piesa, care s-a jucat la Iași la 15 martie 1848, a stârnit un larg ecou în publicul ieșean din preajma anului revoluţionar 1848.
15 martie 1876 a apărut, la Bucureşti, ziarul „Timpul”, organul de presa al Partidului Conservator, la care au lucrat Mihai Eminescu, Ion Slavici şi I.L. Caragiale. „Timpul” a fost un important ziar apărut la București într-o primă etapă între 15 martie 1876 și 17 martie 1884. În urma fuziunii Partidului Conservator cu Partidul Liberal-Sincer în urma căruia a apărut Partidul Liberal-Conservator are loc la 18 martie 1884 și fuziunea ziarului „Timpul” cu ziarul „Binele public” apărând în locul lor noul ziar „România”. Începând cu 13 noiembrie 1889 revine la numele inițial, „Timpul”, și apare sub acest nume până pe 14 decembrie 1900. După fuziunea cu ziarul „Constituționalul” apare din 15 decembrie 1900 sub numele de „Conservatorul” ca organ oficial al Partidului Conservator până la data de 15 noiembrie 1914.
La 15 martie 1915 s-a născut la Râșcani, în Basarabia, zoologul și biologul român Nicolae Botnariuc. Nicolae Botnariuc (1915-2011) a fost membru al Academiei Române (corespondent în 1974 și titular în 1990). El a semnat peste 150 de lucrări științifice, a condus colectivul de elaborare a lucrării „Fauna României”, precum și prima expediție românească transafricană (1970-1971). Nicolae Botnariuc a fost membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com