Anul 1872. A fost dată publicităţii „Legea pentru alegerea mitropoliţilor şi episcopilor eparhioţi” şi constituirea Sfântului Sinod al Bisericii autocefale Ortodoxe Române. Autocefalia și ridicarea la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române s-a produs în anul 1872 prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică a Patriarhiei de la Constantinopol și ridicarea mitropolitului Ungrovlahiei, totodată arhiepiscop de Bucureşti, în rangul de mitropolit-primat al României. Până la constituirea Sfântului Sinod românesc în anul 1872, bisericile ortodoxe din Țările Române au făcut parte integrantă din Patriarhia de Constantinopol, iar ierarhii ortodocși din Țările Române se găseau sub ascultarea canonică a patriarhului de Constantinopol, care s-a opus inițial desprinderii celor două mitropolii și fărâmițării Bisericii Ortodoxe (precedentul fusese creat în anul 1448, când Sinodul de la Moscova și-a proclamat „autocefalia” față de Constantinopol, dând astfel naștere Bisericii Ortodoxe Ruse.
Anul 1898. S-a înfiinţat la Iaşi „Societatea Universitară Română”, condusă de A. D. Xenopol.
Alexandru Dimitrie Xenopol (1847-1920), academician, istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român, a fost autorul primei mari sinteze a istoriei românilor și un filozof al istoriei de talie mondială, fiind considerat printre cei mai mari istorici români, alături de Nicolae Iorga.
Anul 1970. A murit tunarul basarabean, Eremei Lachi, cel mai longeviv participant la rebeliunea armată din 1905 de pe crucişătorul rus „Potiomkin”.
Anul 1986. Liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, îi eliberează pe Andrei Saharov și pe soția acestuia din exilul în Gorki.
Anul 1989. La Timişoara, aflată în plină revoluţie, a sosit o delegaţie la nivel înalt condusă de primul ministru Constantin Dăscălescu şi de ministrul Justiţiei, Emil Bobu, cu scopul de a linişti spiritele în localitate. De la primele ore ale dimineţii, muncitorii de la întreprinderea ELBA au intrat în grevă şi li s-au alăturat protestatarilor aflaţi de patru zile în stradă. În scurt timp toate celelalte întreprinderi timişorene au intrat în grevă generală. S-a tras din nou în mulţime. Forţele de ordine au blocat porţile şi au încercuit principale întreprinderi din oraş. Timişoara era împânzită de trupe de securitate, care au deschis focul asupra celor care s-au apropiat de porţile întreprinderilor. S-au înregistrat morţi şi răniţi şi s-au făcut numeroase arestări. În Piaţa Operei s-au strâns peste 10 mii de oameni. Au venit şi cei care îşi căutau la morgă şi în spitale copiii ori părinţii care nu mai apăruseră de două zile. Între timp, la ordinul Elenei Ceauşescu, 40 de cadavre au fost transportate în mare secret de ofiţeri ai Securităţii la Crematoriul „Cenuşa” din Bucureşti. Operaţiunea purtând numele de cod „Trandafirul”, a fost finalizată în noaptea de 19 spre 20 decembrie, cele 40 de trupuri fiind incinerate, iar cenuşa aruncată într-o gură de canal. Pe parcursul zilei au avut loc câteva ciocniri intre muncitori si forţele militare in diferite parţi ale oraşului, ciocniri in cursul cărora s-au folosit arme de foc. În aceeaşi zi, la Timişoara protestatarii au înfiinţat Frontul Democratic Român, prima structură revoluţionară înainte de căderea lui Ceauşescu.
Anul 1992. A murit cântăreaţa de operă Iolanda Mărculescu, stabilită, din 1969, în SUA. Iolanda Mărculescu (1923-1992) a studiat la Conservatorul din București şi odată cu instaurarea regimului comunist originea ei nobiliară avea să-i aducă mari necazuri. Abia în 1968 a reușit să părăsească definitiv România, iar în urma acestui fapt, puterea de la București a condamnat-o la 20 de ani de închisoare, fiind considerată „trădătoare de neam și de țară”. Deși la Televiziunea Română, Radio și Casa de Discuri Electrecord existau numeroase înregistrări cu Iolanda Mărculescu foarte puține dintre ele au fost salvate. A concertat pe renumite scene ale lumii, de la Scala din Milano, Opera din Viena până în Statele Unite şi Japonia. Imediat după Revoluție, după căderea regimului comunist, a revenit în România în calitate de membru al juriului Festivalului George Enescu.
Anul 1992. Patriarhia română reactivează Mitropolia Basarabiei, autonomă şi cu statut propriu, în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, stabilind „de jure” desprinderea acesteia de sub tutela Patriarhiei Ruse şi revenirea ei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române. În urma Păcii de la Bucureşti (1812), Rusia a anexat pentru prima oară teritoriul dintre Prut şi Nistru, pe care l-a numit Basarabia, iar pentru grăbirea rusificării, Biserica din teritoriile anexate a fost trecută sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse. Din 1992 până în 2002, autorităţile de la Chişinău au respins în repetate rânduri cererea de legalizare a Mitropoliei Basarabiei şi au înregistrat-o abia după intervenţia Curţii Europene de Justiţie.
Anul 1997. A avut loc premiera filmului „Titanic” (regia James Cameron), unul dintre cele mai scumpe filme, care s-a situat pe primul loc în lista filmelor cu cele mai mari încasări din toate timpurile în anii 1997-2018 și a primit 11 premii Oscar.
La 19 decembrie, creştinii ortodocşi din Ucraina îl comemorează, pe stil vechi, pe Sfântul Nicolae Făcătorul de Minuni. Este una dintre cele mai îndrăgite sărbători, mai ales de copii, care aşteaptă cadouri de la Sfântul Nicolae.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com