Anul 334 î.e.n. Armata macedoneană, condusă de Alexandru cel Mare, îl învinge pe împăratul perşilor. În pofida condițiilor nefavorabile, armata lui Alexandru i-a învins pe perșii conduși de Darius al III-lea, care au fugit. Alexandru i-a provocat la luptă pe generalii perși, omorând două dintre rudele lui Darius și fiind în pericol de a-și pierde și el viața. Din cronici reiese că macedonenii au pierdut doar 115 oameni. În urma victoriei, Alexandru a cucerit vestul Asiei Mici, iar majoritatea orașelor s-au grăbit să-i deschidă porțile.
Anul 337 e.n. A murit împăratul Constantin cel Mare. Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (272-337), cunoscut sub numele Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între 306 și 337. Constantin cel Mare este împăratul Romei care a oprit persecuţia creştinilor şi în 324 a decretat creştinismul religie oficială a Imperiului Roman. In 330 el a mutat capitala imperiului de la Roma la Bizanţ şi a redenumit-o Constantinopol.
Anul 1848. A fost constituit Comitetul revoluționar din Valahia, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Constantin Bălcescu, Al. C. Golescu (Negru), C. A. Rosetti, Dumitru Brătianu, Ion C. Brătianu, Cezar Boliac (Albu), Radu Golescu, Ion Heliade Rădulescu și Ion Câmpineanu. Comitetul a adoptat un program al revoluţiei din 22 de articole, urmărind satisfacerea revendicărilor fundamentale imediate ale burgheziei pentru cucerirea puterii politice, prevederea cea mai înaintată fiind cuprinsă în articolul 13 (emanciparea și împroprietărirea clăcașilor prin despăgubire) și se stabilește ziua de 9/21 iunie, pentru declanșarea revoluției din Valahia.
Anul 1858. Începe Conferința reprezentanților celor șapte puteri (Marea Britanie, Franța, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) de la Paris, privind organizarea Principatelor Române. Prin Conferința de la Paris, se stabilește viitorul statut politic, social și administrativ al Principatelor, hotărându-se în principal următoarele: cele două țări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, fiecare cu domn, guvern și adunare legislativă proprie; sa se înființeze Comisia Centrală pentru alcătuirea legilor de interes comun pentru ambele Principate, cu sediul la Focșani; să se desființeze privilegiile și rangurile boierești; să se instituie responsabilitatea ministerială; să se reglementeze prin lege relațiile dintre proprietari și țărani. Deciziile luate la Conferința de la Paris au devenit lege fundamentală a țării, rămânând în vigoare până în 1864.
Anul 1861. În această zi, cu 160 de ani în urmă, a avut loc reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale poetului naţional al ucrainenilor, Taras Şevcenko, la Kanev, pe Colina călugărilor de pe malul Niprului. Taras Şevcenko a murit la 10 martie 1861, în vârstă de 47 de ani, la Sankt-Petersburg şi a fost înmormântat în cimitirul Smolensk. Prietenii şi admiratorii creaţiei lui au insistat ca poetul să-şi doarmă somnul de veci pe o colină de pe malul Niprului, precum a scris el în renumitul său „Testament” încă în 1845. În aprilie 1861 autorităţile ţariste au permis ca sicriul lui Taras Şevcenko să fie adus în Ucraina şi reînhumat pe Colina călugărilor de la Kanev. În anul 1889 la Kanev a fost deschis primul muzeu „Taras Şevcenko”, iar în 1925, în locul înmormântării Marelui Cobzar a fost creată Rezervaţia muzeală de stat „Mormântul lui T.G.Şevcenko” din Kanev. Monumentul de bronz al poetului a fost ridicat în 1939. Poporul a schimbat denumirea Colinei călugărilor în „Colina lui Taras”.
Anul 1957. La Bucureşti, în Republica Populară România, se stinge din viaţă George Bacovia (George Vasiliu), scriitor român format la şcoala simbolismului literar francez. George Bacovia (1881-1957) este autorul unor volume de versuri şi proză, scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influenţe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaşte treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoaşterea sa ca cel mai important poet simbolist român şi unul dintre cei mai importanţi poeţi din poezia română modernă.
La 22 mai este marcată Ziua internaţională a diversităţii biologice, scopul ei fiind acela de a creşte gradul de înţelegere şi conştientizare a problemelor legate de biodiversitate.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com