Istoricul zilei: 23 iunie – Trezirea conștiinței naționale a basarabenilor în anul revoluționar 1917

23 06 2020 LC site CHISINAU 3

La 23 iunie 1917, la Chișinău are loc întrunirea delegațiilor comitetelor militare din Iași, Odesa, Chișinău și din alte localități, care vor constitui „Sfatul împuterniciților soldaților și ofițerilor moldoveni de pe frontul românesc”.

Acesta a fost un organ de coordonare a activității tuturor organizațiilor ostășești moldovenești din întreaga Rusie. Sfatul împuterniciților cere convocarea la Chișinău, pe bază proporțională, a Sfatului Țării, care urma să hotărască asupra proiectului autonomiei Basarabiei pe temeiul național și teritorial. Se cerea, de asemenea, numirea de către Guvernul provizoriu rus în funcția de comisar gubernial a unui român basarabean și înlocuirea tuturor comisarilor județeni cu reprezentanți ai basarabenilor, formarea de unități militare naționale, învățământ în limba națională, demilitarizarea administrației etc.

A fost un pas consecvent pe calea îndepărtării Basarabiei de stăpânirea rusă, proces facilitat de Revoluția din februarie din Rusia, care a trezit în rândurile popoarelor din imperiu a ideii de afirmare națională. Evenimentul din 23 iunie 1917 de la Chișinău a fost precedat de altele la fel de importante. La 15-18 mai, la Chișinău s-a desfășurat congresul învățătorilor moldoveni, la care s-a luat decizia deschiderii școlilor moldovenești. Unul din punctele rezoluției prevedea: „în şcoala moldovenească se introduce alfabetul latinesc, care va fi întrebuinţat atât în cărţile didactice, cât şi în scris”. S-a luat decizia să fie deschise cursuri de două luni, ca să fie pregătiţi, pentru şcolile moldoveneşti de la sate, învăţători pentru clasele primare. A fost însă greu de a completa contingentele de ascultători care urmau să frecventeze cursurile. Presa vremii scria: „Intelectualitatea moldovenească a avut soarta tuturor popoarelor nesuverane ale Rusiei. În urma rusificării ea … aproape că nu cunoaşte limba maternă. Şi mai greu au fost găsiţi, pentru reciclări, învăţători calificaţi. Nu existau manuale. E. Alistar, participantă activă la mişcarea naţională, din rândul femeilor moldovence, a propus, la congres, să fie aduse manualele necesare din România”.

La 18 iunie 1917, la Chişinău au fost deschise cursuri pentru învăţătorii moldoveni, organizate de Consiliul gubernial de zemstvă, care au fost frecventate de 250 de persoane, cărora li se citeau „lecţii de limbă, literatură şi istorie moldovenească”.

Sfatul de deputaţi ai soldaţilor şi ofiţerilor moldoveni basarabeni de pe Frontul român, întrunit la Chișinău în 23 iunie 1917, a făcut o declarație în care se  cerea „să fie introdusă limba maternă în administraţie, să fie efectuată predarea în limba moldovenească în Şcoala de vinificare din Chişinău, în seminarele teologice, în şcolile agricole de la Grinăuţi, Cucuruzeni, Purcari etc.”. S-a propus ca „pentru studierea cu succes a limbii moldoveneşti, trebuie să fie invitaţi învăţători „din rândul intelectualităţii româneşti”. Iar editarea şi studierea cărţilor de istorie a României „va ridica conştiinţa basarabenilor, ca popor istoric, cu cultură proprie, diferită de cultura poporului rus”.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

 23 06 2020 LC site CHISINAU 1 23 06 2020 LC site CHISINAU 2

 

Lasă un răspuns