Anul 1 î.e.n. S-a născut Iisus din Nazaret. Crăciunul – Aniversarea naşterii lui Hristos. Fecioara Maria l-a născut pe pruncul Iisus în oraşul Betleem, într-o peşteră de lângă cetatea lui David. Biserica spune că „îngerii înconjurau ieslea ca pe un scaun de heruvimi, căci vedeau peştera ca un cer, fiind culcat într-însa Stăpânul. Lângă iesle erau legaţi un bou şi un asin ca să se împlinească Scriptura: cunoscut-a boul pe cel ce-l are pe el şi asinul ieslea Domnului său. Boul acela şi asinul erau aduşi de Iosif din Nazaret. Asinul se adusese pentru Fecioara cea îngreuiată ca s-o ducă deasupra sa pe cale, iar pe bou îl adusese Iosif, ca să-l vândă şi să plătească datornicul bir împărătesc şi ca să cumpere cele de trebuinţă. Acele dobitoace necuvântătoare stând lângă iesle, cu aburul lor încălzeau pe Prunc în frigul iernii şi îi slujeau Stăpânului şi Făcătorului”. Biserica vorbeşte de mai multe minuni care au avut loc în ziua naşterii lui Iisus şi arată că trei păstori s-au dus la Betleem să vadă minunea şi care apoi au vestit naşterea lui Mesia, cel venit pe lume să mântuiască omenirea.
Anul 336. Prima menţiune documentară a sărbătoririi Crăciunului la Roma. Crăciunul a început să fie serbat de către creștini pe 25 decembrie, după cel puțin trei secole de la începerea misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume începând cu secolul al IV-lea în Vest și începând cu cel de-al V-lea secol în Est. Inițial, sărbătoarea nașterii lui Hristos era ținută pe 6 ianuarie, istoricii știind azi că ea se celebra deja în 336 e.n., la Roma. Sextus Julius Africanus, un creștin din secolul al III-lea, este primul care alege în 221 e.n. această dată pentru nașterea lui Iisus, care însă nu va fi celebrată încă multă vreme de către ceilalți creștini, care preferau 6 ianuarie. În primele două secole creștine, a existat o puternică opoziție la celebrarea zilelor de naștere a martirilor și a lui Iisus. Numeroși Părinți ai Bisericii au emis comentarii sarcastice privitoare la obiceiul păgân de a celebra zile de naștere, când, de fapt, sfinții și martirii trebuiau, în viziunea lor, să fie celebrați la data martiriului lor, adică la data „adevăratei lor nașteri” din perspectiva bisericii. Mulți creștini ai primelor secole erau scandalizați și de veselia și festivismul celebrării, pe care îl vedeau ca fiind o reminiscență a păgânismului, în special al Saturnaliilor romane.
Anul 1642. S-a născut genialul fizician şi matematician englez Isaac Newton.
Anul 1895. S-a născut Grigori Veriovka, fondatorul şi primul dirijor al Corului popular ucrainean emerit academic naţional, care îi poartă numele. În prezent Corul „G. Veriovka” este unul dintre cele mai mari colective corale profesioniste din Ucraina. Grigori Veriovka a decedat în 1964.
Anul 1908. Începea să apară lunar la Vălenii de Munte (cu unele întreruperi, până în aprilie 1929) revista „Neamul românesc literar”, sub conducerea lui Nicole Iorga, supliment al ziarului „Neamul românesc”. Publicaţia va apărea până în 1912 şi în 1925-1926. Nicolae Iorga (1871-1940) a fost unul dintre cei mai mari istorici romani, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.
Anul 1977. A încetat din viaţă Charles Chaplin, actor, regizor şi producător, creatorul nemuritorului personaj „Charlot”. Charles Chaplin (1889-1977) este considerat cel dintâi creator total în cinematografie, fiind nu doar interpret în filmele sale, dar şi autor al scenariului, regiei şi muzicii. Capodoperele sale cinematografice sunt filmele „Luminile oraşului”, „Dictatorul”.
Anul 1989. A avut loc procesul soţilor Ceauşescu în faţa Tribunalului Militar Extraordinar. Dictatorul comunist şi soţia acestuia au fost acuzaţi de „genocid, subminarea puterii de stat prin organizarea de acţiuni armate împotriva poporului, distrugerea bunurilor obşteşti, subminarea economiei naţionale, precum şi pentru încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse în bănci străine”, după cum s-a anunţat în cursul serii de 25 decembrie 1989, la Televiziunea Romana. În comunicatul citit pe postul naţional de televiziune s-a mai precizat că Tribunalul Militar Excepţional a decis că „pentru aceste crime grave împotriva poporului român şi României, inculpaţii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu sunt condamnaţi la moarte şi confiscarea averii”. De asemenea, românii au fost informaţi că „sentinţa a rămas definitivă şi a fost executată” şi că TVR va prezenta înregistrări din timpul procesului şi din momentul punerii în aplicare a hotărârii membrilor Tribunalului. Procesul a avut loc la Garnizoana din Târgovişte, judecător fiind Gică Popa, procuror Dan Voinea, iar avocat al familiei Ceauşescu – Nicolae Teodorescu, acesta din urmă comportându-se însă ca un inchizitor, nu un apărător al clienţilor săi. Liderul comunist nu a recunoscut calitatea completului de judecată, declarând ca nu dă socoteala decât în faţa Marii Adunări Naţionale. Procesul nu a respectat procedurile legale, iar instituirea Tribunalului Militar Excepţional a fost făcută print-un act scris de mână şi semnat cu o zi înainte de uciderea cuplului Ceauşescu. Cel care a emis actul a fost Ion Iliescu, care a semnat ca preşedinte al Consiliului FSN. Implicaţi în condamnarea la moarte a soţilor Ceauşescu au fost şi adjunctul ministrului Apărării, generalul Victor Stănculescu, precum şi Gelu Voican Voiculescu, care a organizat şi înhumarea cuplului. Sentinţa dată de Tribunalul Militar Excepţional a fost pusa imediat în aplicare, Nicolae şi Elena Ceaușescu fiind uciși cu mai multe focuri de mitralieră.
Anul 1991. Mihail Gorbaciov a anunţat într-o declaraţie televizată că demisionează din funcţia de preşedinte al URSS, având în vedere situaţia creată odată cu formarea Comunităţii Statelor Independente (CSI).
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com